DailyBusiness. ro :
Ce v-a facut sa lansati abia acum serviciul, in conditiile in care sunt deja banci cu state vechi, care deja au cucerit piata?
Costin Stoica : Pentru ca acum a fost momentul potrivit, tinand cont de nivelul de dezvoltare al bancii. Anul trecut am inaugurat o noua solutie de back office pentru segmentul retail, care a permis si lansarea acestui nou serviciu. Pana acum aveam deja un serviciu de plata la distanta: phone banking-ul.
Un alt motiv a fost si acela ca primeam mesaje de la departamentul de vanzari care sunau astfel: „am pierdut doi-trei clienti pentru ca nu avem Internet banking. Lucreaza in alta tara, nu au acces la un cont de salariu de aici si s-au dus la o alta banca”. Acum am rezolvat aceasta situatie. Internet bankingul se adreseaza tuturor celor care au sau isi deschid un cont curent la banca.
DB : Caror tipuri de clienti va adresati?
CS : Asa cum facem cu restul produselor, si Internet bankingul se va adresa cu precadere sectorului de clienti premium, oameni cu venituri si educatie peste medie, dinamici si mobili.
DB : Ce sens are limitarea la anumite tipuri de clienti, in conditiile in care atunci cand isi deschid cont curent, acestia aduc bani bancii si nu imprumuta, expunand in vreun fel banca?
CS : Nu este vorba de o limitare ci de o pozitionare a bancii in raport cu anumite segmente de clienti. Ii cautam si ii preferam pe cei care au un anumit nivel de venituri, pentru ca vor face tranzactii mai mari, sau isi vor deschide depozite mai mari.
DB : Ce target de clienti aveti pentru finalul anului?
CS : Vrem 25.000 de clienti de iBanking (solutia de internet banking dezvoltata de RBS). Ne bazam si pe faptul ca avem clienti care l-au asteptat mult timp. Acum avem cereri mai multe decat am estimat. Cred ca in circa 6 luni am putea vedea daca sunt asteptari exagerate sau nu. La doua saptamani de la lansare aveam circa 600 de clienti. Majoritatea se aflau deja in portofoliul bancii si asteptau de ceva timp serviciul. Speram sa atragem spre el si clientii altor banci.
[quote=]Phishingul afecteaza clientii neatenti si care nu sunt informati suficient[/quote]
Avem un atu in faptul ca operam cu costuri mici. Comisioanele percepute de noi clientilor sunt foarte mici. Spre exemplu, comisionul pentru o tranzactie in lei este zero, pentru o plata pe teritoriul Romaniei, deci platesc pentru o operatiuni doar comisionul Transfond, respectiv 0,51 de lei pentru operatiuni normale si 6,52 lei pentru transferuri in sistem de urgenta. Exista si o taxa de inrolare, de 50 de lei.
DB : Asta inseamna ca va internalizati costurile de operare. Cat de mari sunt acestea?
CS : Sunt mici, mici. Alte banci am vazut ca isi promoveaza serviciile de Internet banking prin faptul ca aceste tarife sunt mai reduse cu 30-50% fata de cele pe care le percep pentru operatiunile la ghiseu. Nu mi se pare ca atunci cand reduci cu 50% costurile vii in intampinarea clientului, tocmai pentru ca pe Internet banking se lucreaza cu costuri de operare foarte mici.
DB : Ati impus limite de transferuri pentru Internet banking. De ce, tinand cont ca operatiunile se fac intr-un mediu securizat ?
CS : Avem o limita zilnica de transfer de 10.000 de euro pentru un client persoana fizica si 50.000 de euro pentru un client preferred (client de private banking – n.r.). Este un plafon destul de mare, tinand cont ca media tranzactiilor unei persoane fizice este sub cateva sute de euro, pe luna. Prin fixarea de limite pentru tranzactie vrei insa si tu, ca banca, sa te asiguri ca relatia cu clientul decurge asa cum trebuie. Daca un client are la noi un cont de 1 milion de lei si nu ar fi limite de tranzactionare, clientul isi poate transfera toti banii catre alta banca. Or, am vrea sa vedem care este cauza acestei tranzactii, poate ca nu este multumit de serviciile noastre, si atunci am prefera sa vina in sucursala si sa ne spuna direct pentru a gasi o rezolvare.
DB : Care va asteptati sa fie driverul serviciului de Internet banking? Cei mai multi din concurentii de pe Internet banking spun ca driverul este plata facturilor.
CS : Clientii fac plati de facturi, dar isi deschid si depozite si fac schimburi valutare. In trei saptamani de cand operam nu am reusit insa sa ne dam seama ce prefera sa tranzactioneze.
[quote=]La nivel de piata, serviciul de direct debit nu este foarte bine organizat[/quote]
DB : Unele banci spun ca, pentru plata facturilor, incearca sa si atraga clientii spre direct debit pentru ca ar fi o solutie mult mai usoara si ieftina atat pentru clienti, cat si pentru banci. Cum comentati?
CS : Furnizorii de utilitati care semneaza contracte cu bancile pentru direct debit sunt interesati de institutii care au portofolii mari de clienti, ori RBS are o cota de piata mica. Tocmai de aceea cred ca, la nivel de piata, serviciul de direct debit nu este foarte bine organizat pentru ca trebuie sa ai cont la aceeasi banca cu furnizorul de utilitati pentru a semna un astfel de contract. Avem pana acum parteneriate cu Orange, Romtelecom si Apa Nova, dar vrem sa semnam colaborari si cu alti utilizatori.
DB : De asemenea, unele banci se plang ca numarul clientilor care cad in capcana phishingului este extrem de mare, tinand cont cat de mult a evoluat piata. Ati avut probleme de acest gen pana acum?
CS : Nu. Cred ca phishingul ii afecteaza pe clientii care nu sunt atenti si nu sunt informati suficient ca sa se fereasca de cei care vor sa le fure banii. Noi trimitem regulat clientilor instiintari prin care le spunem: „noi ca banca nu va vom trimite niciodata o solicitare prin care sa va cerem PIN-ul sau numarul de card. Daca vine o solicitare de acest fel, este de la cineva care vrea sa va faca rau”.
DB : Pe de alta parte, se stie ca unele banci nu au venit cu sisteme foarte securizate pentru derularea tranzactiilor, ceea ce le-a facut sa fie tinta predilecta a atacurilor de tip phishing. Cum comentati ?
CS : Da, sunt banci care pana acum nu foloseau token-uri, acel instrument care genereaza un cod diferit pentru fiecare tranzactie, si operau cu parole predefinite. Pe de alta parte, exista banci care si-au supersecurizat tranzactiile si nu ofera posibilitatea utilizatorilor sa faca platile catre orice beneficiar, ci doar catre un numar limitat. Ca sa isi modifice cei patru-cinci beneficiari pe care ii are in aplicatie, clientul trebuie sa se duca la sucursala la care a deschis contul pentru a schimba beneficiarii. Dar acesta este un mod greoi de lucru. In ceea ce priveste limitarile impuse de anumite banci … clientul va alege. Clientii au inceput sa faca diferenta.