Studiu Eurostat: Aproape 1 din 10 locuitori ai UE nu îşi permite o masă adecvată. În România, procentul e de 23%

Aproape un sfert dintre români nu își permit o masă adecvată, arată datele Eurostat, biroul statistic al UE. În 2023, 9,5% din populația UE nu își putea permite o masă care să conțină carne, pește sau un echivalent vegetarian la fiecare două zile, cu 1,2 puncte procentuale (pp) mai mult comparativ cu 2022 (8,3%).

În rândul statelor membre, cel mai mare procent al persoanelor care nu îşi permit o masă adecvată se înregistra în România (23,3% din populaţia totală, în creştere de la un nivel de 22,1% în 2022), urmată de Bulgaria (19,9%), Slovacia (17,8%) şi Ungaria (14,7%). La polul opus sunt Cipru şi Portugalia, unde doar 1,3%, respectiv 2,3% din populaţia totală nu îşi permite o masă adecvată.

Top 3 parteneri comerciali din UE ai României în 2023, conform Eurostat. Deficitul balanţei comerciale a scăzut cu 1,5%

În plus, concentrându-ne pe persoanele expuse riscului de sărăcie, în 2023, ponderea la nivelul UE a fost de 22,3%, ceea ce indică o creștere de 2,6 pp în comparație cu 2022 (19,7%). La nivel național, cea mai mare proporție de persoane expuse riscului de sărăcie care nu își pot permite o masă adecvată a fost înregistrată în Slovacia (45,7%), urmată de Ungaria (44,9%) și Bulgaria (40,2%). Pe de altă parte, cea mai mică pondere a fost înregistrată în Irlanda (4,2%), urmată de Cipru (5,0%) și Portugalia (5,9%).

Vârsta de pensionare ar putea crește pentru mai mulți români. Evidența Eurostat

În UE, diferența dintre populația totală și cea expusă riscului de sărăcie în ceea ce privește asigurarea unei mese corespunzătoare a fost de 12,8 pp. La nivel de țară, Ungaria a raportat cea mai mare diferență, de 30,2 pp, urmată de Slovacia (27,9 pp) și Grecia (27,3 pp). În schimb, Suedia, Cipru, Luxemburg, Portugalia și Irlanda au raportat cele mai mici diferențe, toate sub 4,0 pp.

Eurostat: România, ţara în care 6 din 10 adulţi au renunţat la studii după clasa a VIII-a

S-a crezut multă vreme că o tabletă va spori nivelul de cunoştinţe al elevilor, dar s-a dovedit contrariul. Unele ţări, precum Suedia, au introdus recent politici prin care sistemul de digitalizare este dublat în şcoli de metode clasice de predare. Iar oamenii de ştiinţă de la Institutul Norvegian de Ştiinţă şi Tehnologie au descoperit că educaţia prelungeşte viaţa, pe când abandonul şcolar este aproape la fel de dăunător precum consumul a cinci unităţi de alcool pe zi. Prin urmare, de ce nu schimbăm direcţia şi noi?

EUROSTAT Demografia: România versus Europa

Cu o rată a fertilităţii în declin în toată Europa şi o tendinţă de creştere a speranţei de viaţă, cel mai pesimist scenariu al Institutului Naţional de Statistică spune că în 2060 vor mai fi doar 12,5 milioane de români pe teritoriul ţării.

Cel mai optimist vorbeşte despre 16,3 milioane. Motivele principale pe care le invocă tinerii care nu vor să devină prea curând sau vreodată părinţi sunt contextul climatic şi conflictele armate. Astfel, s-a ajuns la situaţia în care în România sunt 123 persoane vârstnice (65 ani +) la 100 de persoane tinere. Doar 3 din 10 tineri cu vârste cuprinse între 18-24 de ani au copii, respectiv 5 din 10 în cazul celor între 25-34 de ani. Practic, azi, aproape jumătate dintre cei care ar putea avea copii aleg să nu aibă.

Educaţia: România versus Europa

Deşi oficial şcoala este gratuită, cele mai costisitoare aspecte în creşterea unui copil sunt: educaţia, hainele şi încălţămintea, alimentaţia şi activităţile extraşcolare. 28% dintre români menţionează un cost lunar între 500 şi 1.000 RON pentru întreţinerea unui copil, 33% un cost între 1.000 şi 2.000 RON, iar 36% (39% în mediul urban şi 32% în mediul rural) estimează o medie lunară de peste 2.000 RON.

Însă cum arată şcoala în România? În ultimii ani sistemul de învăţământ s-a confruntat cu scăderea numărului de elevi, diminuarea accesului la educaţie de calitate, rezultate slabe la testări şi un nivel ridicat de abandon şcolar. Rezultatele evaluării PISA au arătat că 4 din 10 copii de 15 ani nu au aptitudini de bază cu privire la citit (41,7% faţă de 26,2% media UE) şi matematică (48,6% faţă de 29,5% media UE). Nici potrivit datelor Eurostat nu stăm mai bine, rata de părăsire timpurie a şcolii în România (16%) fiind dublă faţă de media Europei (8%).

În acelaşi timp, 60% dintre şcolile în care elevii români învaţă sunt în continuare neconforme, fără autorizaţie ISU sau autorizaţie sanitară de funcţionare. În prezent, nici măcar jumătate dintre cei care încep şcoala nu promovează examenul de Bacalaureat. Ce aşteptări să avem de la mediul rural, dacă pe plan naţional 3 din 10 elevi nu au luat nota 5 la Evaluarea Naţională?

Totuşi, conştientizăm starea naţiei. În cel mai recent Eurobarometru, 22% dintre români spun că îmbunătăţirea calităţii şi accesului la educaţie ar avea cel mai puternic impact pozitiv asupra vieţii lor. Şase din zece români trăiesc fără siguranţa zilei de mâine, visând la un sistem de învăţământ calitativ, cu profesori bine pregătiţi şi dotări şcolare necesare. Iar dacă riscul de sărăcie sau de excluziune socială a crescut între 2020-2021 pentru toţi copiii din Uniunea Europeană la 24,4%, la noi, în România, a crescut la aproape 42%.

EUROSTAT Calitatea vieţii: România versus Europa

Românii alocă cei mai puţini bani pentru educaţie. Doar 0,6 procente au fost cheltuite pentru educaţie anul trecut, în timp ce pentru ţigări şi alcool românii cheltuiesc de 7 ori mai mult. De departe, cea mai mare parte din bani este alocată produselor alimentare, care au o pondere de peste 34% din venit. Mulţi bani, mai exact 15% din venituri, se duc şi pentru utilităţile locuinţei.

Interesant este că ne „descurcăm” şi-aşa: 59% dintre români consideră că situaţia economică este mai degrabă bună, 20% mai degrabă proastă, 11% foarte bună şi 10% foarte proastă. Conform aceluiaşi Eurobarometru, 10% dintre cetăţenii din UE au răspuns că situaţia lor economică este foarte bună, 55% mai degrabă bună, 25% mai degrabă proastă şi 7% foarte proastă.

EUROSTAT. Munca: România versus Europa

În 2023, rata de ocupare a populaţiei aptă de muncă din România a fost de 63%, peste jumătate lucrând în servicii, potrivit INS. Din punct de vedere al nivelului de educaţie, 66% dintre acestea aveau studii medii, iar 36% studii generale. Muncitorii calificaţi reprezentau 17,7% din totalul populaţiei ocupate (12% în sectorul agricol, 33% în industrie şi construcţii, iar 55% în servicii).

Rata şomajului a fost de 5,6%, însă îngrijorător este faptul că 2 din 10 tineri nu muncesc, iar 7 din 10 tineri cu locuri de muncă blue collar iau în considerare munca în străinătate. Lucrătorii manuali şi sezonieri continuă să plece peste hotare, deoarece câştigurile pe care le au în agricultură sau în construcţii sunt semnificativ mai mari decât cele pe care le pot obţine în ţară.

În ceea ce priveşte satisfacţia, 49% dintre români se declară mulţumiţi de locul de muncă şi remuneraţie, în timp ce 19% nu sunt mulţumiţi, considerând că nu sunt plătiţi suficient şi că nivelul de stres este ridicat. Pentru 22% schimbarea locului de muncă i-ar putea scăpa de stres, iar 12% recunosc că ajung să compenseze prin consum de substanţe (tutun, alcool), iar 8% au apelat la un terapeut.

Însă ce se întâmplă cu românii care încă pleacă din ţară? Din rândul acestora, 85% au invocat contextul economic şi faptul că îşi doresc salarii mai mari. Sunt motivaţi şi de perspective mai bune în carieră, calitatea vieţii, numărul şi tipul joburilor scoase în piaţă de angajatorii străini sau de accesul la un alt mediu cultural. Iar ţările către care se îndreaptă cei mai mulţi sunt Germania, Marea Britanie, Spania, Italia, SUA, Franţa, Olanda şi Austria.

Muncitori calificaţi: România vs. Europa, ce spune Eurostat

În 2023, 75% dintre angajatorii UE nu au putut găsi lucrători cu competenţe potrivite. Şi nu există niciun semn că cererea de muncitori calificaţi va încetini în curând, dimpotrivă, estimându-se că populaţia de vârstă activă va scădea cu încă 35 de milioane de oameni până în 2050, conform raportului „Analiza penuriei de forţă de muncă şi competenţe” al Business Europe, care a analizat situaţia din 21 de state membre UE.

Pe lângă procentul foarte mare de elevi care părăsesc şcoala timpuriu, pe lângă tinerii care nu merg nici la şcoală şi nici la serviciu, România ocupă locul 2 în Europa la capitolul populaţie inactivă, aproximativ jumătate din această populaţie inactivă profesional fiind absolventă de liceu şi studii profesionale. Conform Eurostat, România înregistrează cel mai mare procent de tineri între 15 şi 29 de ani care nu au un loc de muncă şi nici nu urmează o formă de educaţie (19,3%, versus media de 11.2% a UE).

România rurală. potrivit Eurostat: La sat, 1 din 10 copii nu urmează nicio formă de învăţământ, 

La sat, 1 din 10 copii nu urmează nicio formă de învăţământ, iar 1 din 4 elevi abandonează şcoală. De ce? Aproape jumătate dintre părinţii din mediul rural admit că nu au bani să-i trimită pe copii zilnic la şcoală. Iar sărăcia în care trăiesc aceste familii şi lipsa de educaţie sistemică din mediul rural au consecinţe grave.

Ştiaţi că vârsta la care minorii încep să fumeze şi să consume alcool este sub 14 ani? La fel de grav este faptul că 45% dintre fetele sub 15 ani şi 30% dintre cele cu vârsta sub 18 ani, devenite mame în statele Uniunii Europene, provin din România rurală, iar 10% dintre nou-născuţii de la noi au o mama adolescentă.

Pentru inserţia tinerilor în piaţa muncii se pune accent pe competenţe care îi fac potriviţi pentru cererea existentă prin intermediul liceelor tehnice cu practică la agenţi economici. Însă, lipsa accesului la educaţie de calitate în mediul rural are consecinţe. Şapte din zece persoane cu nivel scăzut de instruire provin de la sat.