Programul convenit in weekend de liderii lumii financiare, in cadrul unor discutii maraton, este cea mai mare actiune guvernamentala coordonata international de la interventia G20 care a urmat falimentului Lehman Brothers in septembrie 2008, potrivit agentiei Reuters, citate de Mediafax.
Statele din zona euro vor contribui cu un total de 500 miliarde euro, iar FMI cu alte 250 miliarde euro. Fondurile alocate de partea europeana constau in garantii de 440 miliarde euro de la statele din zona euro si un instrument european de credit de 60 miliarde euro.
Valoarea uriasa a pachetului a luat prin surprindere analistii financiari, iar moneda euro a crescut cu aproape 2% peste noapte in Asia, bursele din aceasta regiune inregistrand de asemenea avansuri importante.
Piata derivatelor de tip credit default swap, instrumente similare unor contracte de asigurari impotriva default-ului (incapacitatii de plata), s-a consolidat dupa anuntarea pachetului, iar indicii futures anunta o deschidere in crestere puternica pe bursele europene in sedinta de luni.
Federal Reserve, banca centrala din Statele Unite, a anuntat redeschiderea liniilor de swap monetar cu mai multe banci centrale, pentru a asigura pietele ca exista suficienta lichiditate in dolari pe piata, iar Banca Centrala Europeana a anuntat ca va investi direct in obligatiuni guvernamentale pentru a calma temerile investitorilor.
Ministrii Finantelor din statele G7 si G20 au anuntat ca sprijina masurile convenite in weekend la Bruxelles.
Totusi, unii observatori s-au aratat sceptici in privinta succesului initiativei.
„Prin stabilirea unui fond de 750 miliarde euro pentru bailout-ul Greciei si ajutorarea altor guverne aflate in dificultate, Germania si alte state europene puternice urmeaza un vis – o moneda europeana unica si unitate larga in Europa – care ar putea sa nu-si gaseasca locul in realitate”, a declarat Peter Morici, profesor la Universitatea Maryland din SUA.
Comisarul european pentru economie si politica monetara, Olli Rehn, a declarat, intr-o conferinta de presa, ca pachetul „dovedeste ca vom apara moneda euro cu orice pret”.
Alti analisti considera ca, prin acest nou fond de urgenta, Europa castiga timp sa calmeze pietele obligatiunilor guvernamentale, insa pachetul este vazut drept „inca prea vag ca sa poata fi inteles”.
Acordul din weekend survine urcarii costurilor datoriei de stat a Greciei la niveluri record, evolutie pusa de ministrul suedez al Finantelor in seama „mentalitatii de haita” a pietelor financiare.
Pietele financiare au „pedepsit” si alte state membre ale zonei euro cu datorii mari, precum Portugalia, Spania sau Irlanda, care par sa fie impinse de investitori tot mai aproape de stiuatia Greciei, noteaza Reuters.
Pachetul convenit in weekend nu inlocuieste programul de ajutor extern de 110 miliarde euro obtinut deja de Grecia de la statele zonei euro si FMI in schimbul unor masuri dure de austeritate.
Grecia a intrat, la sfarsitul anului trecut, intr-o criza a datoriilor de stat, si se confrunta deja de cateva luni cu cele mai ridicate costuri de credit din istorie. Datoria de stat a Greciei a crescut in 2009 la 115% din PIB (circa 270 miliarde euro), iar deficitul bugetar s-a plasat la 13,6% din PIB.