Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, în şedinţa de miercuri, să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, informează banca centrală printr-un comunicat.
De asemenea, CA al BNR a hotărât păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, conform Agerpres.
„Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ą1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.
În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.
BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu”, se arată în comunicatul băncii centrale.
Analiștii sunt de părere că BNR va menține dobânda cheie la 7% și în ședința de astăzi. Totodată, unii economiști vorbesc deja de o deraiere a traiectoriei dezinflației și unele bănci și-au majorat prognoza de inflație pentru anul viitor, după recentele majorări ale fiscalității, potrivit știripesurse.ro.
Banca Națională a modificat ultima oară dobânda cheie în ianuarie, când a crescut-o cu 25 de puncte de bază la nivelul curent de 7%. Din acel moment a așteptat ca inflația să vină în jos de la nivelurile de două cifre la 7,5% la finele anului curent și apoi la 4,4% la sfârșitul lui 2024. Rata anuală a fost de 8,8% în septembrie. Analiștii din bănci se așteaptă ca BNR să nu facă nicio schimbare de politică monetară la ședința de miercuri, ultima din acest an, însă părerile sunt mai împărțite în ceea ce privește momentul primei tăieri a ratei cheie de pe parcursul anului viitor.
Băncile centrale din regiune au început deja să reducă dobânzile de referință, însă Ciprian Dascălu, economist șef al BCR, spune că o decizie similară a BNR ar fi riscantă pentru România dacă ar fi luată prea devreme, ca urmare a faptului că economia crește mai rapid decât cea a țărilor ECE (chiar dacă dinamica e în încetinire), guvernul cheltuie peste așteptări și nu reușește să facă consolidarea fiscală, inflația pe termen mediu plutește peste ținta BNR de maximum 3,5% și tensiunile geopolitice ar putea împinge în sus prețurile internaționale ale mărfurilor, ceea ce ar putea reaprinde așteptările inflaționiste.
În acest caz, BCR se așteaptă ca abia în mai 2024 să apară prima tăiere a ratei cheie, dar că există riscul ca aceasta să fie amânată până în august, având în vedere cererea de forță de muncă și creșterea puternică a salariilor așteptată în anii următori. Cu totul, BNR ar urma să scadă rata cheie până la 5,75% la finele lui 2024.
Banca cu capital austriac și-a majorat prognoza de inflație de la 5% la 5,3% pentru anul următor și aproximează că aceasta nu va intra în ținta băncii centrale nici în 2025. Mai mult, chiar dacă inflația va fi la 7,5% la finele anului curent, rata va accelera la 8% în ianuarie-februarie. Pe fondul creșterii accizelor și a eliminării plafoanelor de adaos comercial la produsele alimentare de bază.
„Războaiele din Ucraina și Israel joacă încă un rol major, cu potențiale efecte negative asupra prețurilor internaționale la energie și alimente. Noi măsuri suplimentare impuse de guvern pentru a ușura povara prețurilor de consum încă ridicate nu pot fi excluse pe termen scurt, mai ales în contextul calendarului electoral din 2024”, arată analiștii BCR Dorina Ilașco și Vlad Ioniță.
Citește și: Credite cu dobândă 0 pentru o categorie de români. Statul achită integral dobânda
În ceea ce privește conduita BNR, factorii externi relevanți ar putea fi intrările prea mari de capitaluri, care să ducă la aprecierea leului, în condițiile în care băncile din regiune ar reduce prea mult dobânzile, ceea ce ar face investițiile în activele în lei mai atractive, arată analiștii BCR, care menționează însă că nu aceasta este evaluarea de bază a băncii.
„Evoluțiile interne vor fi probabil mai importante decât cele regionale”, este părerea lui Ciprian Dascălu.
Acesta mai discută despre surplusul mare de lichiditate din piața bancară, de aproape 30 de miliarde de lei, care nu este sterilizat prin operațiuni de piață și care a făcut ca instrumentul relevant de politică monetară să fie rata facilității de depozit de 6% și nu rata cheie. Astfel, politica BNR va continua să fie relativ relaxată, crede Dascălu, care arată că față de toamna anului trecut, de când s-a trecut la excedent în piața bancară, dobânzile relevante au scăzut cu 1,5 puncte procentuale, totul în contextul în care cele 32 de miliarde de lei intrate în titlurile de stat românești de la investitorii străini între ianuarie și august au pus presiune pe aprecierea leului.
UniCredit Bank se așteaptă, de asemenea, ca BNR să mențină rata cheie și să semnalizeze că nu va face nicio tăiere în prima jumătate a anului viitor.
„BNR va publica și noul raport de inflație, care va arăta că ținta va fi ratată anul viitor și că se așteaptă ca inflația să revină în țintă cel mai devreme abia în trimestrul al treilea din 2025”, anunță Dan Bucșa, economist șef al UniCredit Bank pentru regiunea ECE.
Și el precizează excedentul mare de lichiditate și arată că dobânzile în piață sunt cu cel puțin jumătate de punct procentual sub rata cheie, ceea ce înseamnă că BNR a livrat deja cea mai mare relaxare din rândul băncilor centrale din regiune, cu excepția celei din Polonia.
„Drept rezultat, împrumuturile noi au început să-și revină pe parcursul verii și impulsul de credit va fi cel mai probabil pozitiv până la finele anului. Potențiala presiune pe leu în iarnă ar putea determina BNR să intervină și să reducă din excesul de lichiditate”, arată Bucșa.
ING Bank vede primele tăieri ale ratei cheie în aprilie 2024, cu un total de 1,5 puncte procentuale anul viitor.
„Ultimele date privind inflația, susținute de creșterea puternică a veniturilor și de o nouă perspectivă pentru prețul petrolului, continuă să sugereze că procesul de dezinflație din România nu este un dat. În plus, impactul inflaționist al pachetului fiscal nu este încă clar”, arată analiștii ING Ștefan Poșea și Frantisek Taborsky.
Prețurile ar putea crește și ca urmare a creșterii deficitului fiscal către limitele maxime pe care Comisia Europeană le va agrea pentru acest an și pentru următorul, mai cred economiștii băncii olandeze. Ei se așteaptă ca BNR să rămână prudentă și să fie ultima din regiune care taie rata cheie. Un factor important pentru a începe acest proces este scăderea inflației sub nivelul de 7%, lucru care ar urma să se întâmple în primul trimestru al anului viitor, cred economiștii ING.
BNR ar putea folosi o eventuală presiune de depreciere a leului pentru a reduce excesul de lichiditate din piață, care acum acționează ca o relaxare de facto a politicii monetare, arată economiștii ING. Analiștii OTP Bank se așteaptă ca anul viitor BNR să taie doar jumătate de punct procentual din rata cheie și să vină cu prima decizie abia din vară, pe fondul unei inflații persistente, conform informațiilor prezentate de sursa menționată.