Veniturile banesti au fost in T1, in medie de 1.912 lei lunar pe gospodarie (660 lei pe persoana), iar veniturile in natura de 429 lei lunar pe gospodarie (148 lei pe persoana), se arata in comunicatul Institutului National de Statistica.
Salariile si celelalte venituri asociate lor au format cea mai importanta sursa de venituri – 49,1% din veniturile totale ale gospodariilor.
[img=753][/img]
La formarea veniturilor totale ale gospodariilor, in primul trimestru, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestatii sociale in proportie de 25,3%, veniturile din agricultura cu 1,8%, veniturile din activitati neagricole independente cu 2,4% si cele din proprietate si din vanzari de active din patrimoniul gospodariei cu 0,1%, respectiv cu 1,5%.
In primele trei luni din 2010, veniturile totale medii pe o gospodarie din mediul urban au fost cu 32,7% mai mari decat ale gospodariilor din mediul rural si cu 11,8% mai mari fata de ansamblul gospodariilor.
In urban, veniturile gospodariilor au provenit in proportie de 61,6% din salarii, de 23,6% din prestatii sociale, veniturile in natura reprezentand 8,9% din total.
In rural, principala sursa a veniturilor gospodariilor a reprezentat-o productia agricola, care a asigurat 37,9% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (33,4% din totalul veniturilor) a fost formata de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile banesti din agricultura asigurand numai 4,5% din veniturile gospodariilor din mediul rural. O contributie importanta la formarea veniturilor gospodariilor rurale a revenit si veniturilor din prestatii sociale (28,2%) si celor salariale (26,9%).
Romanii au cheltuit in T1 88,5% din totalul veniturilor
Cheltuielile totale ale populatiei, au fost, in perioada ianuarie-martie 2010, in medie, de 2.071 lei lunar pe gospodarie (714 lei pe persoana) si au reprezentat 88,5% din nivelul veniturilor totale.
[img=752][/img]
Principalele destinatii ale cheltuielilor efectuate de gospodarii sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii si transferurile catre administratia publica si privata si catre bugetele asigurarilor sociale, sub forma impozitelor, contributiilor, cotizatiilor, precum si acoperirea unor nevoi legate de productia gospodariei (hrana animalelor si pasarilor, plata muncii pentru productia gospodariei, produse pentru insamantat, servicii veterinare etc.).
Cheltuielile pentru investitii, destinate pentru cumpararea sau constructia de locuinte, cumpararea de terenuri si echipament necesar productiei gospodariei, cumpararea de actiuni etc. detin o pondere mica in cheltuielile totale ale gospodariilor populatiei.
Unele particularitati in ceea ce priveste marimea si structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenta. Astfel, in timp ce nivelul cheltuielilor totale de consum, medii lunare pe o gospodarie, este mai mare in urban fata de rural cu 513 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 45 lei. Aceasta deriva din faptul ca, in rural, 48,6% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezinta contravaloarea consumului din resurse proprii. In urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 22,8% din cheltuielile pentru consumul alimentar.
Conform clasificarii standard pe destinatii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare si bauturile nealcoolice au detinut, in trimestrul I 2010, in medie, 40,7% din consumul gospodariilor.
O componenta a consumului, cu pondere relativ mare in cheltuieli, este legata de locuinta (apa, energie electrica si termica, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea si intretinerea locuintei). In primele trei luni, acesteia i s-a alocat din cheltuielile de consum 22,6%. Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuinta (18,7%) a fost absorbita de consumul de utilitati necesare functionarii si incalzirii locuintei (apa, energie electrica si termica, gaze naturale si alti combustibili).
Cheltuielile efectuate de gospodarii pentru sanatate (4,0% din cheltuielile de consum) si mai ales cele pentru educatie (0,8%) au inregistrat un nivel scazut, in special datorita faptului ca satisfacerea acestor nevoi ale membrilor gospodariilor se realizeaza in cea mai mare parte prin servicii publice de care acestia beneficiaza in cadrul sistemului asigurarilor sociale sau gratuit.