Veniturile medii lunare pe persoana s-au situat la 806 lei, iar cheltuielile la 705 lei, se arata intr-un comunicat al institutului National de Statistica (INS).
Din total, veniturile banesti au fost in medie de 2.005 lei lunar pe gospodarie (691 lei pe persoana), iar cele in natura de 332 lei lunar pe gospodarie (115 lei pe persoana).
Salariile si celelalte venituri asociate lor au format cea mai importanta sursa de venituri si anume 50,7%.
La formarea veniturilor totale ale gospodariilor, in trimestrul al doilea, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestatii sociale in proportie de 25,6%, veniturile din agricultura cu 3,3%, veniturile din activitati neagricole independente cu 2,9% si cele din proprietate si din vanzari de active din patrimoniul gospodariei cu 1,8%.
Diferente de nivel si, mai ales, de structura intre veniturile gospodariilor s-au inregistrat in functie de mediul de rezidenta. Astfel, veniturile totale medii pe o gospodarie din mediul urban au fost cu 36% mai mari decat ale gospodariilor din mediul rural si cu 12,7% mai mari fata de ansamblul gospodariilor.
In urban, veniturile gospodariilor au provenit in proportie de 62,4% din salarii, de 23,9% din prestatii sociale, veniturile in natura reprezentand 7,6% din total, in timp ce in rural principala sursa a veniturilor gospodariilor a reprezentat-o productia agricola, care a asigurat 33,2% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (24,7% din totalul veniturilor) a fost formata de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile banesti din agricultura asigurand numai 8,5% din veniturile gospodariilor din mediul rural.
O contributie importanta la formarea veniturilor gospodariilor rurale a revenit si veniturilor din prestatii sociale (28,7%) si celor salariale (29,2%). Fiecare dintre aceste surse de venituri au ponderi sensibil apropiate de veniturile provenite din productia agricola, fiind cu doar 4-5 puncte procentuale mai mari decat veniturile din agricultura.
In ceea ce preveste cheltuielile, principalele destinatii sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii si transferurile catre administratia publica si privata si catre bugetele asigurarilor sociale, sub forma impozitelor, contributiilor, cotizatiilor, precum si acoperirea unor nevoi legate de productia gospodariei (hrana animalelor si pasarilor, plata muncii pentru productia gospodariei, produse pentru insamantat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investitii, destinate pentru cumpararea sau constructia de locuinte, cumpararea de terenuri si echipament necesar productiei gospodariei, cumpararea de actiuni etc. detin o pondere mica in cheltuielile totale ale gospodariilor populatiei.
Unele particularitati in ceea ce priveste marimea si structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenta. Astfel, in timp ce nivelul cheltuielilor totale de consum, medii lunare pe o gospodarie, este mai mare in urban fata de rural cu 445 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 39 lei. Aceasta deriva din faptul ca, in rural, 41,6% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezinta contravaloarea consumului din resurse proprii, se mai arata in comunicatul INS.
In urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 19,2% din cheltuielile pentru consumul alimentar.
Conform clasificarii standard pe destinatii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare si bauturile nealcoolice au detinut, in aprilie-iunie 2010, in medie, 41,4% din consumul gospodariilor.
O componenta a consumului, cu pondere relativ mare in cheltuieli, este legata de locuinta (apa, energie electrica si termica, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea si intretinerea locuintei). In perioada analizata, acesteia i s-a alocat din cheltuielile de consum 19,3%. Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuinta (15,4%) a fost absorbita de consumul de utilitati necesare functionarii si incalzirii locuintei (apa, energie electrica si termica, gaze naturale si alti combustibili).
Cheltuielile efectuate de gospodarii pentru sanatate (4,9% din cheltuielile de consum) si mai ales cele pentru educatie (0,8%) au inregistrat un nivel scazut, in special datorita faptului ca satisfacerea acestor nevoi ale membrilor gospodariilor se realizeaza in cea mai mare parte prin servicii publice de care acestia beneficiaza in cadrul sistemului asigurarilor sociale sau gratuit.