IRCC va înregistra un nivel zilnic mai ridicat decât ROBOR începând cu finalul trimestrului II – începutul trimestrului III, susţine economistul Iancu Guda, conform Agerpres. ”Acum este 5,7% (IRCC – n. r.). Ştim deja, va fi 6,04% în trimestrul următor. Probabil că mai continuă creşterea, fiind un decalaj de 6 luni. El se calculează trimestrial, dar mă refer la valoarea zilnică, nu la cea calculată trimestrial pentru rate. Final de trimestrul II – început de trimestrul III va fi momentul în care IRCC va fi peste ROBOR”, a spus Iancu Guda, într-o conferinţă de presă.
În opinia acestuia, ROBOR va mai scădea, iar în aceste condiţii economistul estimează că IRCC va ajunge la 6,5%, iar ROBOR la 6%. „Dacă inflaţia se înscrie pe trendul de scădere anticipat în scenariul de bază al Băncii Centrale, ar trebui să vedem un ROBOR de 6% până la sfârşitul anului cel mult”, a precizat Iancu Guda.
Întrebat dacă nivelul ROBOR va fi sub nivelul dobânzii de politică monetară, el a răspuns afirmativ, menţionând că piaţa vede rata cheie situată în coridorul 7% – 7,5%.
„Poate unii se întreabă de ce când inflaţia a crescut dobânda a crescut şi când inflaţia scade dobânda rămâne acolo. Pentru că în continuare este sub inflaţie. Adică, până la sfârşitul anului să vedem o inflaţie spre 10%, o dobândă de politică monetară de 7%, 7,25%, dacă o vor duce maxim 7,5% – nimeni nu anticipează un nivel mai sus -, totuşi pentru o inflaţie care este 16% şi se va duce spre 10%, e necesară. Deci, să scazi dobânda de politică monetară mai jos de acest prag, 7%, când inflaţia încă rămâne de două cifre, peste 10%, e prematur”, a susţinut economistul Guda.
Indicele ROBOR la 3 luni a stagnat la 7,03%. Indicele ROBOR la 3 luni este cel în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei.
O valoare similară nu a mai fost atinsă din data de 18 februarie 2010. La începutul anului 2022 indicele era 3,02%, iar în martie, indicele era cotat la 4,25%. Indicele ROBOR la trei luni a început anul 2022 la 3,02%, iar la debutul lui 2021 se situa la 1,98%.
Creşterea indicelui la nivelul actual a început în data de 24 februarie, când Rusia de declarat război Ucrainei, moment în care indicele a crescut de la 3,56% în data de 23 februarie 2022 la 3,61% în data de 24 februarie 2022.
Mai mult, de la 1 aprilie debitorii cu credite legate de IRCC vor plăti din nou rate mai mari. Indicele, pe baza valorilor zilnice din octombrie, noiembrie şi 27 de zile din decembrie a ajuns la 6%.
Deşi o nouă creştere va afecta finanţele celor cu împrumuturi în lei, avansul din primăvara anului viitor nu este unul semnificativ, mai ales dacă ne raportăm la mişcările în sus ale dobânzii cheie a băncii centrale. Între august şi noiembrie 2022, BNR a crescut dobânda de politică monetară de la 5,5% la 6,75% pe an. Pe de altă parte, ratele interbancare nu au crescut cu 1,25 puncte procentuale, cum ar fi fost firesc în condiţiile în care BNR ar fi ţinut un control strict al lichidităţii, ar fi finanţat băncile doar la creditul Lombard şi ar mai fi şi intervenit pe cursul de schimb.
Lichiditatea interbancară, despre care am arătat aici cât este de importantă în evoluţia dobânzilor pe termen scurt şi, implicit, a IRCC, a revenit pe excedent în noiembrie, după un deficit puternic iscat la începutul războiului din Ucraina. În consecinţă, media lunară a dobânzilor la tranzacţiile interbancare (un fel de IRCC pe o lună) a scăzut de la 6,28% în octombrie la 5,86% în noiembrie şi, mai departe, la 5,80% până la 27 decembrie 2022 – nivel sub cel din lunile august-septembrie.
IRCC este o medie trimestrială a dobânzilor la care băncile se împrumută între ele. Această medie se aplică în contracte cu o întârziere semnificativă, de 6 luni de la prima dată din baza de calcul şi la 3 luni de la ultima.
ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.