„Sincer sa fiu, la nivelul informatiilor pe care eu le am, nu cred ca sunt romani cu multi bani in afara si o astfel de masura ar crea mai mult un haos moral”.
Este declaratia facuta joi de ministrul Videanu, intrebat fiind daca Romania ar putea recurge la solutia unei amnistii fiscale pentru a aduce inapoi in tara banii ascunsi in conturile din strainatate. Videanu a spus ca nu s-a discutat si nu crede nici ca se va analiza in Guvern o astfel de propunere, precizand ca este opinia sa personala.
Declaratia ministrului Economiei arunca practic in derizoriu demersul ANAF care a anuntat recent ca a contactat autoritatile din mai multe state europene cu scopul de a afla informatii legate de averile detinute de cetatenii romani in strainatate.
Sorin Blejnar, presedintele ANAF, a afirmat ca vrea ca pana la 1 ianuarie 2011, sa aiba o evidenta clara a marilor averi, pe care sa le impoziteze cu 16%. Sorin Blejnar a afirmat ca va gasi „cateva sute” de oameni de afaceri romani care au proprietati in strainatate cumparate cu bani care nu se pot justifica.
Patriciu: Romanii au 18 mld. euro in Elvetia
Solutia amnistiei fiscale a fost propusa in repetate randuri de mediul de afaceri. Cel mai bogat roman, Dinu Patriciu, a declarat, recent, ca daca statul ar impune un impozit redus, de 3,5 sau 7% pentru averile repatriate, ar vedea cum s-ar intoarce in tara cateva zeci de miliarde de euro.
„Doar in Elvetia e vorba de 18 miliarde de euro veniti din Romania, potrivit statisticilor unor bancheri. Stau degeaba acolo pentru ca noi ii fugarim pe corupti, in ghilimele, de fapt pe toti oamenii de afaceri din Romania”, a declarat Patriciu.
Presedintele Ligii Intreprinzatorilor Romani, Adrian Coroian, a declarat ca solutia ar putea fi una de succes.
„In 20 de ani de tranzitie, s-au instrainat sume importante, care se afla in strainatate, depozitate de catre diverse persoane din Romania. Statul ar putea sa perceapa un impozit de cinci-zece la suta pe sumele respective, care apoi pot fi repatriate fara nicio explicatie privind provenienta lor. Banii rezultati, de ordinul sutelor de milioane de euro sau chiar mai mult, pot fi folositi pentru investitii directe”, a afirmat presedintele LIR Cluj.
Acesta a subliniat ca autoritatile ar putea, de asemenea, sa regandeasca si politica fiscala in materie de impozit forfetar.
Amnistia fiscala, aplicata in Italia si Germania
Solutia unei amnistii fiscale nu este una noua si nici chiar atat de ineficienta pe cat considera autoritatile romane. Dovada ca, in ciuda controverselor similare din Italia, premierul Silvio Berlusconi a decretat anul trecut o amnistie fiscala, iar rezultatele au fost spectaculoase.
Fiscul italian a reusit sa aduca la lumina averi de peste 100 de miliarde de euro.
Statul a incasat astfel taxe de 5,6 miliarde de euro, din care 200 de milioane au venit de la italieni care isi tineau banii in Romania.
Si Germania a folosit o strategie similara, insa putin mai neortodoxa. Fiscul german a cumparat anul trecut de pe piata neagra un CD cu informatii despre bogatasii care aveau conturi in bancile din Lichtenstein.
Presa a scris atunci ca statul ar fi platit 4,2 milioane de euro pentru informatii. Afacerea a fost una de succes pana la urma pentru ca, de teama ca se afla pe lista, 12.000 de germani s-au autodenuntat la fisc. Rezultatul? Au intrat in tara peste 7 miliarde de euro.
Mai nou, Fiscul ar mai fi achitat alte 2,5 milioane de euro pentru un alt CD, ce contine date despre 1.100 de prezumtivi evazionisti. Presa germana estimeaza ca daca va reusi sa ii descopere pe bogatii protejati de secretul bancar si sa le impoziteze averile, Fiscul ar putea recupera intre cateva sute de milioane si un miliard de euro.
Spaniolii, pe urmele off-shore-urilor
Potrivit cotidianului spaniol El Mundo, guvernul socialist al premierului Luis Zapaterro lucreaza, in prezent, la un proiect ultra-secret prin care incearca sa repatrieze afacerile off-shore, in schimbul unei amnistii fiscale.
Autoritatile estimeaza ca totalul averilor ascunse in strainatate s-ar ridica la 40 de miliarde de euro. Amnistia s-ar aplica si pentru piata interna, asta in conditiile in care, potrivit cotidianului de dreapta, economia subterana ar reprezenta pana la un sfert din Produsul intern brut al Spaniei.
Surse apropiate Guvernului estimeaza ca operatiunea va fi un succes daca va reusi sa scoata la lumina zilei 50 de miliarde de euro.