Pentagonul nu mai este cea mai mare clădire de birouri din lume. Oraşul belgian Anvers (Antwerp) este cunoscut în general ca fiind centrul mondial al comerţului cu diamante, în condiţiile în care cea mai mare parte a pietrelor preţioase brute sunt extrase în Rusia sau Africa. Însă la aproximativ 240 de km nord de Mumbai, India, se află o capitală a pietrelor preţioase mai puţin cunoscută: Surat, unde sunt tăiate aproximativ 90% din toate diamantele planetei. Acum, oraşul din statul Gujarat are şi o clădire record pentru a găzdui industria sa mamut.
Bursa de Diamante din Surat (Surat Diamond Bourse), recent terminată, este prezentată drept o „destinaţie unică” pentru cei peste 65.000 de profesionişti din domeniul diamantelor, inclusiv tăietori, lustruitori şi comercianţi. Cu o succesiune de nouă structuri dreptunghiulare care se extind din – şi sunt interconectate printr-o – „coloană vertebrală” centrală, complexul de 15 etaje a fost construit pe mai mult de 14 hectare de teren.
Se estimează că, până în 2075, India va deveni a doua economie a lumii, după SUA, dar devansând Germania, Japonia şi China.
Oraşul Surat, din India – despre care specialiştii spun că va deveni a doua economie a lumii, a devenit unul dintre cele mai importante centre pentru industria diamantelor, având în centru Surat Diamond Bourse, o clădire masivă de 15 etaje care acoperă peste 141.000 de metri pătraţi.
Acolo sunt procesate 95% din diamantele lumii. Complexul va găzdui peste 65.000 de profesionişti din industrie şi se autoproclamă cea mai mare clădire de birouri din lume, depăşind Pentagonul.
Proiectul a fost finalizat după patru ani de muncă, în ciuda întârzierilor cauzate de pandemia de Covid-19. Această impunătoare clădire va fi inaugurată anul acesta de premierul indian Narendra Modi.
Proiectarea durabilă şi economisirea timpului şi a călătoriilor pentru profesioniştii din sector au fost obiectivele principale ale proiectului. De asemenea, a stârnit interes pentru dezvoltările ulterioare din zonă, cum ar fi planul de a construi un „oraş inteligent” de 7 km pătraţi, proiect numit „Oraşul de vis”.
Citeşte şi
9-10. Petronas Towers (Kuala Lumpur, Malaysia) – 452 de metri
8. International Commerce Centre (Hong Kong) – 484 de metri
7. Shanghai World Financial Center (Shanghai, China) – 492 de metri
6. Taipei 101 (Taiwan) – 508 metri
5. One World Trade Centre (New York, SUA) – 541 de metri
4. Lotte World Tower (Seul, Coreea de Sud) – 555 de metri
3. Ping An Finance Center (Guangdong, China) – 599 de metri
2. Abraj Al-Bait Clock Tower (Mecca, Arabia Saudită) – 601 metri
1. Burj Khalifa (Dubai, Emiratele Arabe Unite) – 828 de metri
Această listă a celor mai impunătoare clădiri din lume a fost inspirată de volumul „Bricks & Mortals: Ten Great Buildings and the People They Made”, de Tom Wilkinson, care a fost publicat de editura Bloomsbury, în luna iulie.
Clasamentul a fost realizat pe baza propunerilor făcute de mai mulţi scriitori şi jurnalişti. Pe prima poziţie în top se află clădirea Panteonului din Roma, care a fost construită iniţial ca templu pentru cele şapte zeităţi guvernatoare ale celor şapte planete în statul religios al Romei Antice, din secolul al VII-lea, fiind transformată într-o biserică creştină.
Pe locul al doilea se situează mănăstirea medievală Rocamadour din sudul Franţei.
Clădirea Palatului Parlamentului, situată pe locul al treilea în top, este descrisă ca fiind o clădire „hidoasă, dar impresionantă”.
Următoarele clădiri în top sunt, în ordine, La Mezquita de Cordoba din Spania, construită ca moschee şi transformată în catedrală, Biblioteca Universităţii Cambridge din Anglia, Castelul Neuschwanstein din Germania, King’s College Chapel din Cambridge, Catedrala Saint Paul din Londra, monumentul Taj Mahal din India şi Liverpool Catholic Cathedral.
Clădirea Palatului Parlamentului, numită şi Casa Poporului, se află situată în partea centrală a Bucureştiului şi are o suprafaţă desfăşurată pe 330.000 de metri pătraţi, se arată pe site-ul casapoporului.ro.
Clădirea este înscrisă în Cartea Recordurilor la capitolul Clădiri Administrative, pe locul al doilea în lume după clădirea Pentagonului, iar din punct de vedere al volumului, cu cei 2.550.000 metri cubi ai săi, pe locul al treilea în lume, după clădirea de asamblare a rachetelor spaţiale de la Cape Canaveral din Florida şi după piramida lui Quetzalcoatl din Mexic. Construcţia depăşeşte cu 2% volumul piramidei lui Keops din Egipt.