Vreme, Generali: Tot mai putine companii achita contributiile pentru pensii

Vezi profilul lui Ioan Vreme pe Key People.

Pe Pilonul II, Generali detine fondul Aripi, cu active nete de 106 milioane lei (25,2 mil. euro) la sfarsitul lunii aprilie, si 397.899 participanti, ocupand locul 3 in piata.

Generali a primit autorizarea de administrator de pensii facultative (Pilonul III) la inceputul acestui an, detinand fondul Stabil, cu grad de risc mediu.

DailyBusiness: Cum vi s-a parut primul an de pensii obligatorii (Pilon II) in Romania?
Ioan Vreme: Foarte eficient. Continui sa cred ca sistemul centralizat de evidenta si de colectare a contributiilor a ajutat pe toata lumea. Mi s-a parut, de asemenea, extrem de pozitiv faptul ca s-au obtinut randamente deasupra inflatiei, nu au fost dificultati, investitii legate de activele toxice care au produs falimente si dificultati in alte tari, ceea ce dovedeste ca marile grupuri au fost suficient de prudente si vor fi in continuare suficient de informate pentru a evita dificultatile.

DB: Care sunt obiectivele Generali pe Pilonul II pentru 2009?
IV: Nu cred ca din punct de vedere al aducerii de noi clienti cineva isi mai poate stabili obiective, atata timp cat criza isi spune cuvantul. Obiectivele noastre sunt in primul rand asigurarea unor investitii transparente si foarte sigure, in ciuda faptului ca suntem singurul fond cu un grad de risc ridicat. Trebuie sa avem un echilibru in portofoliu astfel incat sa fim foarte siguri ca oferim randamente pozitive. Si incercam sa avem o relatie foarte buna cu clientii, pentru a vedea daca putem rezolva impreuna neplata contributiilor.

DB: In urma cu 2 luni ati lansat un site pentru informarea clientilor din Pilonul II myGenerali.ro. Cati participanti l-au folosit?
IV: Bucuria este ca foarte multi dintre cei care ne-au adresat solicitari, observatii in scris sau telefonic si afland de acest site au utilizat la maxim aceasta modalitate de informare. Insa sunt putini clientii care au intrat direct pe site, raportat la numarul total de clienti. Probabil ca dupa primirea scrisorilor anuale de informare vom avea un varf in care clientii sa-si acceseze conturile individuale. Cateva mii de clientii au accesat deja conturile in cateva zile. Este un instrument util pentru cei care au acces la Internet.

DB: Cat de mult afecteaza piata blocarea contributiei la 2% din veniturile participantului?
IV: Acest lucru afecteaza in primul rand sistemul de economisire, pentru ca vorbim de un sfert din valoarea contributiei. Acea crestere de la 2% la 2,5% reprezinta un sfert din total. Spre exemplu, in loc sa primesti (luand o contributie medie de 40 lei) 50 lei in 2009, primesti tot 40 lei. Pe termen lung, aceasta lipsa de economisire se va simti pentru participanti. Pentru noi, perspectiva pe mai multi ani este mai importanta decat blocarea pe un an a contributiei. Suntem foarte interesati de dorinta politica de a reveni la calendarul initial si ultimele vesti sunt destul de bune, in sensul dorintei guvernantilor de a ajunge in 2016 la acel 6%.

DB: In 2010, contributia va urca la 2,5% sau la 3%?
IV: In principiu, la 2,5%, deoarece va fi destul de dificil pentru bugetul national sa mareasca aceasta lipsa, sa creasca „felia” ce va fi virata fondurilor. Oricum, si o crestere de 0,5 puncte procentuale, adica o intarziere de doar un an, este un semn bun.

DB: A crescut numarul conturilor goale?
IV: Cu certitudine sunt mai multe conturi goale, insa nu avem informatia privind cauza acestor conturi fara contributii. In afara de cresterea somajului, reducerea numarului de firme active, s-ar putea sa existe si o crestere din partea angajatorilor a amanarii platii contributiilor la asigurarile sociale. Noi ne incadram in media pietei, de 30%. In septembrie-octombrie aveam o medie lunara a conturilor goale pe la 23%.
[quote]Este important sa obtinem rezultate pozitive si sa nu fim implicati in active toxice, protejand atat participantii, cat si pe noi[/quote]
DB: Este posibila garantarea unui randament peste inflatie?
IV: Practic, nu este posibil asa ceva, in primul rand pentru ca nu putem ghici ce inflatie va fi in perioada urmatoare si sa obtinem rezultate peste inflatie din timp, inainte de a avea valoarea finala. Noi, ca administratori, nu suntem interesati sa avem randamente mici. Volumul activelor pe care-l administram, cu cat este mai mare, cu atat ne produce si noua venituri mai mari.

DB: Ce randamente estimati ca vor avea fondurile in acest an?
IV: Sunt convins ca si in acest an, randamentele vor fi peste inflatie. Nu cred ca vor exista dificultati in piata. Probabil 1-2 fonduri vor avea randamente mai mici decat media pietei si vor fi nevoiete sa recupereze. Toate fondurile vor sa obtina randamente cat mai bune. Trebuie inteles ca nu facem speculatii, nu investim pe o saptamana cu o dobanda foarte buna, ci pe durate mari, de 1-5-10 ani, si valorile randamentelor cotractate sunt suficient de mari ca sa ne garanteze o crestere constanta.

DB: Mai sunt cateva fonduri mici in piata. Vor fuziona in acest an?
IV: Nu am niciun fel de informatii. Probabil ca vor fi administratori care vor renunta si vor incerca sa fuzioneze cu altii mai mari. Pe de-o parte va exista aceasta cautare in piata – sa gasesti un administrator mai mare cu care sa fuzionezi, pe de alta parte s-ar putea sa existe si reactia participantilor mai bine informati, care vazand ca sunt la un fond pe cale de fuziune, sa doreasca sa se transfere catre alte fonduri din propria initiativa.

DB: Generali are multi clienti care s-au transferat de la alte fonduri?
IV: Pentru noi toate aceste sesiuni de transferuri, de pana acum, au reprezentat balante pozitive. Asta inseamna ca mai multi au venit la noi decat au plecat. Ma bucura ca oamenii au inceput sa se informeze tot mai mult.

DB: Care sunt modalitatile de informare puse la dispozitia clientilor de catre companie?
IV: Site-ul myGenerali, site-ul oficial al companiei, care ofera saptamanal informatii despre evolutie, e-mail-ul, telefonul. Pana acum nu am taxat niciun client, toate informatiile sunt gratuite.

DB: Generali este interesata de vreo achizitie din piata?
IV: Nu. Deocamdata, nu cred ca actionarii nostri sunt interesati de asa ceva.

DB: Mai sunt neclaritati in sistem? Mai sunt norme ce ar trebui sa apara?
IV: Este momentul intrarii in detalii tot mai adanci, pentru ca atunci cand s-a construit acest sistem, din perspectiva cadrului legal si a primelor norme, nimeni nu a avut timp si nici nu era momentul sa se gandeasca la situatii cu totul particulare. Dar acum va trebui sa rezolvam toate situatiile si pas cu pas o vom face. De exemplu, suntem la mijlocul unei retele financiare si fiscale, trebuie sa lamurim situatia platilor facute inainte de aparitia dreptului la pensie. Sunt aceste plati impozabile, trebuie platit un impozit pe ele? Toata lumea a fost fericita ca sistemul a intrat in functiune fara dificultati majore, dar acum apare necesitatea rezolvarii detaliilor. Spre exemplu, Codul Fiscal nu face referiri la sistemele private de pensii.

DB: In ce investiti in prezent?
IV: Practic, investitiile au mers pe structura tinta din prospect: maxim 65% sunt instrumente cu risc scazut, diferenta fiind investita in obligatiuni corporative cu grad de risc ridicat, actiuni si depozite. Depozitele sunt numai un instrument de plasament temporar, pana la indentificarea unei noi oportunitati de investitii. Vrem sa realizam o performanta cat mai buna si incercam sa facem un mixt cat mai atractiv de investitii. Momentan, actiunile pastreaza linia pietei, avand o pondere de circa 2,5% din totalul investitiilor.
[quote]Este bine sa ne obisnuim cu toate sistemele de economisire[/quote]
DB: Cum credeti ca va evolua in 2009 piata pensiilor facultative (Pilon III)?
IV: Din pacate, elanul initial se topeste si nu cred ca in acest an vor intra in piata mai mult de 60.000 de participanti noi. Va fi o diminuare a estimarilor facute anul trecut, deoarece companiile taie din costuri in aceasta perioada.

DB: Ce target aveti pe segmentul pensiilor facultative (Pilon III)?
IV: Am renuntat sa tinem neaparat la un target, din cauza situatiei economice. Noi trebuie sa recuperam 2 ani de lipsa pe aceasta piata. Incercam ca crestem cu clienti care inteleg utilitatea Pilonului III, si sa crestem astfel incat sa avem active bune si rezultate pozitive. Nu este foarte usor. Marea deosebire la Pilonul III este ca fondul in sine suporta mai multe cheltuieli decat cele suportate de fondurile pensiilor obligatorii si atunci obtinerea unui randament pozitiv este mai dificil.

DB: Care sunt aceste cheltuieli in plus suportate de fondurile din Pilonul III?
IV: Pilonul II are, din perspectiva participantului, doua cheltuieli: comisionul aplicat contributiilor si comisionul de adiministrare. La Pilonul III, participantii suporta si cheltuielile cu depozitarea si cheltuielile de tranzactii. Prin urmare, din 100 lei investiti, practic valoarea investita este mai mica decat la Pilonul II. Astfel, lupta pe partea de investitii spre a obtine randamente care sa acopere aceste costuri si sa creasa valoarea contului individual este mai mare la pensiile facultative. Nu inseamna ca este imposibil, ci mai dificil.

DB: V-ati propus un anumit numar de clienti pentru acest an pe pensiile facultative?
IV: Ne-am propus un numar de clienti, insa este foarte putin probabil ca administratorii, in general vorbind si incluzand-ne si pe noi, sa-si atinga aceste tinte, avand in vedere cresterea reticentei angajatorilor sau a persoanelor fizice in fata unei reduceri economice datorita crizei. Drept urmare, nu este foarte usor sa vinzi in aceasta perioada.

DB: Aveti parteneriate cu brokerii pe Pilonul III?
IV: Incercam sa colaboram cu brokerii, ca si la Pilnul II, insa forta noastra de vanzare (agenti de marketing) este principala modalitate de vanzare, atat pe retail cat si pe corporate. Acum suntem in faza de autorizare a agentilor de marketing. Cei de pe Pilonul II trebuie reautorizati si pentru Pilonul III.
[quote]Vedem tot mai multe conturi goale de la luna la luna. Acum media pietei este de peste 30%[/quote]
DB: Care sunt avantajele unei pensii facultative fata de asigurarile de viata sau depozitele la banci?
IV: Comparativ cu asigurarile de viata, avantajele produsului de pensii facultative stau in felxibilitate si in durate diferite. Flexibilitate inseamna ca legal, ai voie ca participant sa suspenzi plata contributiei, sa o maresti sau sa o scazi, ceea ce pe asigurari nu este usor de facut – acolo ai o suma asigurata pentru care platesti o prima de asigurare cu o anumita frecventa. Tocmai de aceea apar aceste produse financiare de diferite tipuri, pentru a avea de unde alege. Despre banci, cred ca ar trebui sa fie momentul bancilor, pentru ca pot oferi doua sisteme in plus: economisire in mod constant si servicii de plata a altor tipuri de economisire in mod automat din contul bancar.

DB: Pensia facultativa poate garanta venituri mai mari decat o asigurare de viata?
IV: Atunci cand platesti o prima la o asigurare, acea prima pentru produsele cu economisire este compusa din doua parti: una destinata economisirii – sa zicem ca din 100 de lei, 80 lei se depun pentru economisire si 15 lei pentru a fi garantata o suma in cazul aparitiei unui risc, precum decesul. Deci prima de risc si prima de economisire sunt doua elemente. La pensiile facultative este numai prima de ecomisire, ca urmare randamentele trebuie sa fie mai mari. Din alta perspectiva, pentru cei care cumpara o polita de asigurare cu 100.000 euro suma asigurata, este ok, atata obtii plus anumite bonusuri, dar in schimbul acestei garantii trebuie sa te obligi sa platesti o suma stabilita.

DB: Credeti ca se vor mai lansa fonduri noi in acest an pe Pilonul III?
IV: Nu cred ca entuziasmul de a avea mai multe fonduri cu grade de risc diferite din partea unui administrator va fi foarte mare. S-ar putea ca administratorii sa amane putin diversificarea asta, din cauza scaderii numarului de clienti noi intrati si a costurilor de administrare a fiecarui fond in parte.

DB: Generali se gandeste la o noua lansare?
IV: Deocamdata nu avem niciun plan de extindere. Vrem ca lucrurile sa mearga tot mai bine pe ceea ce avem acum.

DB: Cand ati intrat in sistemul pensiilor facultative ati facut o majorare de capital de 18 milioane de lei. Veti face si alte majorari in acest an?
IV: Nu avem nevoie de alte majorari. Ceea ce am facut ca majorare de capital a fost dorinta noastra de a arata ca avem resurse, intrucat capitalul pe care-l aveam deja la acel moment ne permitea sa obtinem licenta pentru Pilonul III si fara majorare. Capitalul minim necesar este echivalent a 1,5 milioane euro, iar noi am majorat si destinat acestui pilon 18 milioane lei (peste 4 mil. euro).