Constantinescu, Cisco Romania: Vor urma achizitii intre operatorii telecom

Filiala locala a gigantului american de echipamente de retea Cisco are ca tinta de business pentru anul fiscal in curs, care se incheie in iulie, vanzari de 100 de milioane de dolari pe piata locala. Anul trecut fiscal, Cisco Romania a incheiat la un nivel de 66 mil. dolari, in crestere cu 100%.

Pe o piata a comunicatiilor efervescenta, cresterile sunt logice, dar Bogdan Constantinescu, 40 de ani, country manager al Cisco Romania, se asteapta la schimbari importante ale peisajului de business in urmatorii ani.

DailyBusiness: Cine sunt cei mai mari clienti ai Cisco in Romania?
Bogdan Constantinescu: Operatorii de telecomunicatii au un apetit deosebit pentru investitii, se vede si in ofertele lor de pe piata. Este o piata extrem de concurentiala.

DB:Din ce domenii provin acesti operatori?
BC: Telefonie fixa, mobila, Internet si date. Dupa cum vad eu industria, toti operatorii isi propun sa ofere acum sau cel mai tarziu „maine” o solutie de triple play – voce, date si video. Priviti ce se intampla cu operatorii mari de cablu, UPC si RCS&RDS, raspunsul Romtelecom, operatorii mobili vorbesc de distributie de continut video, muzica. „Maine”, generic vorbind, nu va mai exista nici un operator de succes care sa nu aiba o oferta de triple-play.

DB: Ce inseamna „maine”, 2-3 ani?
BC: Cred ca se va intampla chiar mai repede.

[quote] Operatorii telecom vor fi interesati de noi canale de generare a veniturilor, si ma refer in primul rand la publicitatea de pe TV[/quote]

DB: Care va fi principalul factor de accelerare pentru a se ajunge aici?
BC: Piata. Pe mine, utilizatorul final, ma intereseaza sa am o oferta unica, o interfata unica si o singura factura. Sa nu mai vorbim de un pret combinat rezonabil care sa fie mai mic decat suma a trei oferte independente pe cele trei tipuri de servicii. Mai interesant este ce se va intampla „poimaine” – introducerea componentei de mobilitate.

DB: Sunt prea multi operatori care se lupta pentru o piata limitata?
BC: Pe piata internationala e vizibil, iar in Romania n-am nici un argument sa spun ca nu se intampla acelasi lucru – ma astept ca foarte curand sa apara o consolidare a operatorilor. Ori operatori mobili care cumpara operatori de telecomunicatii fixe, ori operatori de telecomunicatii fixe care intra in zona de mobilitate – de exemplu RCS&RDS a cumparat licenta 3G, deci este pe directia respectiva. Nu m-ar mira ca operatorii de telefonie mobila sa vrea ori sa cumpere un operator de comunicatii fixe, ori sa-si dezvolte o retea fixa.

DB:Scenariul cel mai posibil – ca un operator mobil sa achizitioneze unul fix, si nu invers?
BC: Da, este natural. Operatorii mobili au deja o piata cu o masa critica suficient de mare de clienti, si-ar dori sa le ofere si alte servicii. Ca sa ofere servicii de banda larga, poate ar fi mai usor sa achizitioneze un operator de comunicatii fixe ca sa intre in casa clientului pe cablu sau pe fibra optica.

In plus, jucatorii mici, care ar putea fi de vanzare, sunt in zona operatorilor de comunicatii fixe – operatori de cablu, ISP-isti – care pot fi achizitionati de un operator mobil mare. E mai putin probabil invers.

DB: Ce se va intampla cu Romtelecom si Cosmote?
BC: Ramane de vazut in ce masura vor avea o strategie comuna. Aici va fi decizia grupului OTE. Logic ar fi sa apara o colaborare. Sa luam un exemplu: RCS&RDS va fi in pozitia sa ofere o gama completa de servicii de comunicare: mobilitate, video, voce, date.

DB: Nu e cam tarziu si costisitor pentru RCS&RDS sa dezvolte propria retea mobila?
BC: N-as spune ca e prea tarziu, ei ar putea fi primii cu servicii quad-play (4-play – n.r.), adica o oferta de tipul unui telefon mobil cu acelasi numar ca acasa, si simultan voce, date, televiziune digitala.

DB: Care sunt dificultatile pentru operatorii care tintesc spre astfel de servicii?
BC: Nu numai sa construiesti o retea mobila este dificil, dar si sa construiesti servicii pe masura, care sunt disponibile atat in reteaua fixa cat si in cea mobila. Pe client nu il intereseaza ca se afla acasa, la birou sau pe strada, el vrea sa aiba acelasi serviciu disponibil.

Intr-adevar este dificil, dar cred ca de aici poate veni diferentierea intre operatori, cine va face primul acest pas va castiga.

DB: Ce-ar putea face UPC, care nu are licenta 3G?
BC: Prevad doua scenarii. Specializarea in ce ofera acum, adica diferentierea prin calitate, sau asocierea cu unul dintre operatorii mobili. De fapt, la ei am auzit prima oara vehiculata ideea de quad-play.

DB: In ce directie se va indrepta piata serviciilor de televiziune digitala prin satelit? (DTH, o piata unde atat RCS&RDS cat si UPC detin cate un operator – n.r.)
BC: DTH-ul nu este o solutie tehnica prea potrivita pentru televiziunea prin IP. Cu atat mai putin pentru serviciile de voce.

DB: Deci DTH-ul va ramane un serviciu colateral pe viitor.
BC: Eu cred ca va disparea, cel putin din oferta operatorilor mari, interesati de triple-play. Probabil vor exista in viitor operatori strict de televiziune care sa ofere TV prin DTH. Dar pentru un operator interesat de triple-play, cred ca DTH-ul e doar o etapa intermediara. Atat din motive tehnice cat si de cost.

[quote] Ma astept ca foarte curand sa apara o consolidare a operatorilor. Ori operatori mobili care cumpara operatori de telecomunicatii fixe, ori operatori de telecomunicatii fixe care intra in zona de mobilitate[/quote]
DB: Viitorul televiziunii?
BC: E clar ca ne indreptam spre IPTV. Viitorul va fi al personalizarii. Abilitatea de a atrage noi clienti si de a-i pastra pe cei existenti depinde in mare masura de felul in care iti poti personaliza serviciile de televiziune. Degeaba ai 150 de canale TV. Pe client il intereseaza sa primeasca o oferta adaptata la nevoile lui. Eu, clientul, as accepta un compromis – sa am doar 10 canale TV care ma intereseaza intr-adevar, dar unde sa pot sa-mi inregistrez emisiunile digital si sa le urmaresc mai tarziu, sa-mi selectez continutul, sa jonglez cu 2-3 emisiuni in paralel.

DB: Ce se va intampla atunci cu piata media?
BC: Multe lucruri interesante. Operatorii telecom, la randul lor, vor fi interesati de noi canale de generare a veniturilor, si ma refer in primul rand la publicitatea de pe TV. Pe IPTV se vor putea insera calupuri de publicitate personalizate, dar de data asta pentru fiecare operator in parte. Concluzia – un operator telecom, in colaborare cu un advertiser, va putea sa preia initiativa. Acesta este urmatorul pas mare pe piata: deschiderea unei competitii puternice intre tabara operatorilor si tabara providerilor de media.

DB: Suna usor ingrijorator pentru institutiile media traditionale.
BC: Este un scenariu logic. Operatorii au infrastructura pentru a difuza continut. Daca incep si sa creeze acest continut, poate fi o sursa suplimentara de profit si in mod clar intra in competitie directa cu cei care activeaza deja pe acest segment. In momentul in care pot sa lucreze direct cu advertiserii si sa insereze reclame peste ceea ce imi ofera canalul de televiziune, inseamna ca iau automat din potentialul venit al providerilor traditionali.

Exista si reversul medaliei. La fel de bine, televiziunile se pot gandi ca le lipseste un singur lucru sa acceseze direct clientii, si anume infrastructura. In 3-4 ani ne putem astepta sa vedem ca trusturi de media devin operatori telecom, si ca operatorii incep sa-si adauge partea de creare si generare de continut. Mi se pare o directie catre care vom merge in perioada urmatoare. In ultimele 6-12 luni a devenit clar ca video-ul este acel killer-application pe care intreaga industrie o astepta.

DB: YouTube?
BC: Da, ma gandesc si la YouTube. Aici intervine din nou ideea de personalizare. Faptul ca eu fac filme si le pun la dispozitia altora ca mine, care sunt interesati mai mult de o astfel de creatie decat de creatia de studio. Asta sta la baza a ceea ce industria a inceput sa perceapa ca fiind Web 2.0. Cisco si-a schimbat recent logo-ul si sloganul, la nivel mondial, tinand cont de trendul acesta. De exemplu sloganul „Welcome to the human network” inseamna ca admitem faptul ca cei care vor crea in viitor continut vor fi tot mai mult oamenii, consumatorii.

Cisco vireaza si in Romania spre consumatorii individuali

DailyBusiness: Cat a costat schimbarea de logo si slogan in Romania?
Bogdan Constantinescu: In principal, doar materialele de promovare. Nu facem campanii mari de comunicare, e mai degraba un „silent change” din acest punct de vedere. In esenta, insa, e o schimbare consistenta – odata cu introducerea video-ului in acest joc al comunicatiilor, in portofoliul Cisco vor exista tot mai multe echipamente de retea care se adreseaza segmentului small business si home network. Partea de business este destul de limitata in privinta aplicatiilor de video, in afara de video-conferinta nu prea mai sunt variante.

DB: Asta inseamna o mutare a interesului dinspre corporate?
BC: Cu siguranta ca in zona de corporate cresterile vor continua, insa ne orientam mai mult catre retelele de acasa, pentru ca acolo este viitorul video-ului. Potentialul vine dinspre o gama mare de echipamente: DVD-uri wireless, plasme wireless, terminale speciale pentru transfer de date video.

DB: In privinta afacerii Cisco in Romania, cum se imparte ponderea liniilor de business?
BC: Sunt patru linii de business. Operatori, sectorul public, marile intreprinderi si IMM-urile. Ponderea veniturilor este extrem de echilibrata. Nu chiar 25% pentru fiecare, dar destul de aproape.

BC: Care este segmentul cu cele mai mari venituri?
DB: In continuare, operatorii de telecomunicatii. Inca se construieste multa infrastructura si as spune ca aceasta cheltuiala este intretinuta in primul rand de competitia din piata.

DB: Cum creste echipa de manageri Cisco?
BC: Ne orientam mult catre zona de marketing si de dezvoltare de business. Bineinteles, si zona tehnica, cum este traditional. In prezent avem 7-8 manageri, o parte sunt mai vechi, o parte sunt veniti din afara firmei.

DB: Expati?
BC: Nu, in prezent avem numai romani, ori din biroul Cisco, ori de la alte companii din piata.

DB: Pe masura ce piata creste, veti avea nevoie si de expati?
BC: Este o alternativa viabila. Ne apropiem ca tara tot mai mult de experienta recenta a altor geografii, si am putea folosi la un moment dat oameni care au lucrat si au acumulat experienta in astfel de tari. Pentru Cisco nu ar fi o problema mare, insa ca tara, cred ca este inca greu sa motivam financiar astfel de oameni sa vina in Romania, economia romaneasca nu isi permite sa plateasca la nivel de masa performanta la acest nivel.

Broadband-ul va creste de 5 ori in doi ani

DailyBusiness: Vom vedea o Romanie mult mai conectata peste cativa ani?
Bogdan Constantinescu: Nu cred ca exista alternativa. Vom vedea o Romanie mai conectata. Si ma gandesc strict la broadband. Datele oficiale spun ca in vara trecuta erau 1,1 milioane de linii de broadband, incluzand aici si mobilul – 3G, CDMA, DSL si alte solutii de conectare pe broadband. Asta inseamna o penetrare de 5%.

DB: Unde se va ajunge in cativa ani?
BC: In circa 2 ani ar trebui sa ajungem usor la 20-25%. Astfel am recupera o parte din decalajul pe care il avem in zona de business si in zona de administratie publica, pentru a fi competitivi economic.

DB: De ce va fi nevoie pentru o crestere de cinci ori a penetrarii broadband?
BC: De investitii foarte mari, de ordinul sutelor de milioane de euro, si de deschidere a business-ului si a sectorului public spre astfel de solutii. Acum, nu trebuie nici sa neglijam ca in ultimul an cresterea penetrarii a fost de 100%. Cred ca suntem inca extrem de jos si aceasta viteza poate sa mai creasca, nu m-as mira daca la un moment dat vom vedea o crestere a broadband-ului de 200-250% pe an.

DB: Cateva sute de milioane de euro pentru o tara ca Romania nu este foarte mult.
BC: Nu e o cifra foarte mare, intr-adevar. In schimb, cred ca e absolut obligatoriu sa facem acesti pasi. Spunem, ca tara, ca avem o problema legata de productivitate. Or, relatia dintre productivitate si IT in general, networking in special, este liniara. Daca nu vrem sa fim un jucator la coada plutonului in comunitatea europeana va trebui sa investim in capacitatea de a ne creste productivitatea economica. Asa ca nu cred ca avem de ales.

DB: Mai continua migratia creierelor?
BC: Cred ca da, chiar daca nu la nivelul din trecut.

DB: Cand se vor intoarce romanii?
BC: Un numar mare, acum, nu cred. Poate mai tarziu, peste cativa ani.

DB: Ce probleme are Cisco sa angajeze oameni?
BC: Una din cele mai mari probleme pentru orice companie IT in Romania acum este atragerea de talente. Intr-un fel suntem victimele propriului succes – am vazut foarte multe investitii in ultimul timp, in special in centre de cercetare si dezvoltare, care au atras un numar foarte mare de specialisti. Salariile au crescut foarte mult, asta a fost o solutie pe fondul competitiei de a atrage talente. Dar asta pune presiune pe competitivitatea noastra ca piata. Daca competitia va continua in ritmul asta, se va ajunge la nivele de salarii care nu vor mai justifica investitia in Romania, si atunci vom vedea companii plecand spre alte zone geografice. Ca industrie, probabil ca ar trebui sa ne concentram pe alte avantaje in afara de acelea legate de cost.

DB: Cum ar fi?
BC: Zona de cercetare ar fi interesanta, pentru ca are o valoare adaugata mare. In ultimul an am discutat cu multi dintre cei implicati in aceste investitii. Se pare ca resursele pe care le oferim sunt din ce in ce mai limitate, iar calitatea celor care ies din sistemele de invatamant au scazut fata de acum 10 ani. Cineva imi spunea ca, daca acum 10 ani, din zece absolventi, 6 puteau lucra imediat in industrie, in prezent maxim 1-2 sunt capabili de asta. Pentru restul, trebuie investit masiv ca sa fie adusi la un nivel multumitor.

DB: Cauze?
BC: Pe de o parte, interesul studentilor este dispersat intr-o multitudine de directii, cererea pe piata muncii s-a diversificat si in acelasi timp invatamantul romanesc s-a deconcentrat putin de la intentia de a crea astfel de resurse, pe zona tehnica. Talentele au fost impinse catre alte zone.

Business-ul nu e un sprint

DailyBusiness: Cate ore petreceti zilnic la serviciu?
Bogdan Constantinescu: Intr-un fel, sunt victima broadbandului. Dupa ce plec de la birou, sigur mai lucrez acasa 2-3 ore. Cred ca doua treimi din zi sunt conectat la business.

DB: In viitor vom munci tot mai mult de acasa?
BC: Cred ca da, e o „capcana” in care cazi foarte usor. Pentru business e un lucru bun, productivitatea creste. Cred ca si intr-o masura individuala poate fi destul de bine, pentru ca sigur n-ai face asta daca nu ti-ar face placere. Asa ca stresul asociat lucrurilor respective scade. Plus ca programul poate fi mai flexibil in felul acesta.

DB: Familia ce parere are?
BC: Baietii mei gemeni, la 4 ani si 3 luni, stiu de calculator de cand aveau 2 ani. Nu i-am lasat la calculator cat ar fi vrut ei, dar oricum pentru ei PC-ul si telefonul mobil sunt lucruri absolut normale, cresc cu o cu totul alta perceptie despre tehnologie decat generatiile dinainte. Nivelul de cunostinte la varsta lor este incomparabil mai mare.

DB: De hobby-uri mai aveti timp? Spuneati intr-un interviu anterior ca ati lasa business-ul doar ca sa deveniti antrenor de baschet.
BC: Baschetul, n-am timp nici sa ma uit la TV (rade), dar sa il mai joc… Am foarte putin timp in afara de familie si business.

DB: Cat conteaza concediul pentru un country manager?
BC: In general, am 2 saptamani pe an, dar incerc sa cresc la 3. Conteaza foarte mult, pentru ca pana la urma business-ul nu e un sprint, e un maraton. Ai nevoie de momente in care sa te opresti si sa privesti la ce ai lasat in urma, eventual sa faci schimbari. Fara concedii, poti sa stralucesti un timp, dar dupa aceea iti epuizezi bateriile sau, mai rau, iti poti pierde interesul pentru ceea ce faci.