Dinu Malacopol, \”pionier\” al pietei de cablu: Cine mai rezista un an are sanse sa vada finalul crizei

Intr-un interviu acordat DailyBusiness.ro, Dinu Malacopol a vorbit despre achizitiile ce vor urma pe piata de cablu, despre piata de telefonie mobila si despre alte miscari interesante care vor avea loc pe piata de telecomunicatii din Romania

ACHIZITII

DailyBusiness: Cum este impartita in momentul de fata piata de cablu din Romania?
Dinu Malacopol: Piata de cablu este clara in momentul de fata. Este impartita intre cei doi mari: RCS&RDS si UPC. Si dupa ei urmam noi, Digital Cable Systems, ca o consolidare de cablu in afara marilor orase. Noi suntem axati pe segmentul de urban mic si rural. Dupa noi, urmeaza cativa jucatori independenti, la Sighisora, Constanta, si in alte cateva orase sau judete.

DB: Urmeaza noi miscari de consolidare a pietei?
DM: Se va continua consolidarea pozitiilor prin achizitii. Si noi (Digital Cable Systems – n.r.) vom mai creste la un moment dat prin achizitii. Jucatorii independenti cred ca vor incepe sa vanda catre jucatori mari, mai devreme sau mai tarziu, in functie de ce se va intampla cu problemele financiare. Piata se va consolida.

DB: Ce achizitii aveti in plan?
DM: Asteptam oportunitati si probabil acestea vor aparea. Sunt foarte multi investitori mici care au presiuni mari financiare din diverse alte afaceri si nu mai pot sa-si sustina dezvoltarea, uneori chiar supravietuirea, dintr-o operatiune mica de cablu. De aceea vor vinde.

DB: Acum aveti in minte pe cineva?
DM: Da. Sunt cativa jucatori care sunt scosi la vanzare insa acum de-abia incepe criza, asa ca mai asteptam.

DB: Deci momentan nu purtati negocieri cu nimeni.
DM: Momentan avem oferte de achizitii, insa asteptam sa mai scada preturile.

DB: Digital Cable Systems a primit vreo oferta de a fi cumparata?
DM: Nu cred ca are cineva bani sa cumpere jucatori de talia noastra. Ceea ce se vede cu ochiul liber este ca fiecare incearca sa-si consolideze piata, vorbesc aici de piata de cablu, si doar in cazul extrem sa vanda. Oricum deja preturile sunt la sub o treime decat acum un an si jumatate si vor mai scadea.

DB: Ce conditii trebuie sa indeplineasca o companie pentru a fi achizitionata?
DM: Bun si foarte ieftin. Aici depinde de vanzator, sa accepte putini bani. Apoi de cumparator, sa poata ca in urma achizitiei din unu plus unu sa obtina mai mult decat doi. Companiile urmaresc profitul. Ne uitam la o companie din punct de vedere al sinergiilor, al costurilor de operare si cum le putem reduce prin inglobarea in firma. Apoi la ce venituri obtine si ce costuri va avea. De-aici intelegem la ce profit sa ne asteptam.

DB: Cand se va ajunge la punctul culminant al crizei?
DM: Probabil in primavara viitoare. Cine va rezista pana in primavara viitoare are sanse sa vada si sfarsitul crizei. Deja costurile cresc. A se vedea acum faza de arbitraj pentru drepturile conexe. Care probabil ca va mai adauga o sarcina de cost, fie la operatori, fie la client, fie la amandoi. Apoi, sa nu uitam ca pe piata de cablu video, preturile sunt in lei, iar majoritatea costurilor sunt legate de euro.

PIATA DE CABLU

DB: Ar fi o strategie buna sa se treaca tarifele in euro?
DM: Exista optiunea asta oricand, numai ca in momentul respectiv s-ar putea sa se piarda din clienti. Este o piata complicata, cu multi jucatori, iar din afara pietei de cablu, foarte puternic si agresiv vine pe partea de televiziune digitala Romtelecomul, cu Dolce.

DB: Care este rata de fidelizare a clientilor pe cablu?
DM: In principiu, un client pe cablu se pierde foarte greu. Omul cu cat are mai multe televizoare cu atat il intereseaza mai putin sa o ia de la capat. In plus, avantajul esential fata de DTH (servicii TV prin satelit – n.r.) este ca pe aceeasi infrastructura se adauga Internet si telefonie, deci ofera o optiune favorita clientului, daca functioneaza bine.

DB: Este mai avantajos pentru operator sa prezinte pachete de servicii decat servicii separate?
DM: Depinde de segmentul de piata. Daca vorbim de pensionari, care sunt cei mai fideli clienti ai firmelor de cablu, si prin traditie mai conservatori, acolo nu se pune problema de Internet, ci de telefonie. Daca vorbim de segmentul de populatie activ, acolo automat devine interesant triple play-ul. Portabilitatea este o oportunitate pentru noi. Era cea mai mare bariera de a intra pe piata de telefonie. Omul vroia sa-si pastreze numarul de telefon.

DB: Cand se vor vedea rezultatele introducerii portabilitatii?
DM: Cred ca cei care vor simti efectele cel mai puternic vor fi cei care ofera telefonie de cel mai mult timp. A se vedea Romtelecom. In momentul actual cred ca de-acolo vor migra clienti, mai ales prin prisma faptului ca Romtelecom este constient de acest lucru. Ofensiva Romtelecomului cu Dolce este pentru a preveni aceasta pierdere de clienti de telefonie.

RCS&RDS

DB: Ce parere aveti despre strategia RCS&RDS?
DM: RCS&RDS are o strategie bazata pe cota de piata. Romtelecomul incearca sa-si pastreze cota de piata pe telefonie fixa adaugand segmentul video, iar RCS&RDS incearca sa-si mareasca cota de piata pe telefonie.

DB: Si ce o sa faca in acest sens?
DM: Industria de telecom se bazeaza pe migratia pe partea de content. Strategia actuala bazata pe cota de piata se bazeaza pe promovarea viitoare de content care sa mareasca ARPU si care sa le creasca veniturile si marginile.

DB: Ce valoare de piata are in prezent RCS&RDS?
DM: E foarte greu de spus in conditiile actuale cand nu exista cumparatori. Este data valoarea si in functie de cumparatori. Evaluarile in industrie au scazut la mai putin de jumatate decat in momentul in care s-a vandut Astralul. Odata din cauza existentei concurentei puternice, dar si a faptului ca nu exista cumparatori. Industria este capital intensiva, adica dincolo de achizitii e nevoie de investitii puternice. Iar la ora actuala nu prea exista un apetit al potentialilor investitori pentru asa ceva. Return-ul este mai lung, sunt alte conditii.

COSMOTE

DB: Ce parere aveti despre o eventuala intrare pe piata a Deutsche Telekom prin Cosmote?
DM: Este o strategie buna pentru ca automat T-Mobile (divizia de telefonie mobila a DT – n.r.) vine cu avantajele unei impachetari la nivel de Europa, cu produsele europene, tarife de roaming europene si tot asa. Practic devine parte dintr-o retea la nivel continental, dar pe de alta parte, piata de telefonie mobila stricta se vede cu ochiul liber ca deja este matura. Nu mai are crestere, iar planul era ca prin cresterea consumului, mai repede decat scaderea tarifelor, totusi sa existe o crestere in venituri. Ceea ce deja nu se mai intampla. Din cauza crizei scade traficul, de fapt, o data cu tarifele. Ceea ce este un dublu impact. E o foarfeca care este ucigatoare pentru telefonia mobila.

DB: Cine va fi cel mai afectat de acest lucru?
DM: Cei care nu pot sa furnizeze quadruple play. Telefonie fixa si mobila, pe care orice operator poate sa o furnizeze in momentul de fata, acces internet, poate orice operator sa-l furnizeze, dar a patra componenta este cea video. Insa cei care nu vor reusi sa furnizeze si video vor avea mari probleme.

TELEFONIA MOBILA

DB: Cum va evolua telefonia mobila?
DM: Telefonia mobila in forma actuala nu prea mai are unde sa se duca.

DB: Credeti ca exista sansa la o schimbare de pozitii pe piata de telefonie mobila?
DM: Nu cred. Sunt sigur ca exista oferte de retentie. Daca vrei sa pleci se va face o oferta foarte buna. Este o strategie de tras de timp.Chiar si cu introducerea portabilitatii nu se ajunge la o migrare in masa. Ea nu se intampla peste noapte. Iar operatorii isi vor apara fiecare client.

DB: Dar pe viitor?
DM: Pe viitor vor fi nevoiti sa lase din pret. Se va ajunge probabil la o aliniere a tarifelor.

DIGITAL CABLE SYSTEMS

DB: Ce planuri are Digital Cable Systems?
DM: Este foarte clar ca urmatorul produs dupa cablu analogic este triple-play. Noi pentru asta ne pregatim si asta promovam. Noi avem televiziune analogica, digitala prin satelit, Internet si urmeaza telefonia fixa pe segmentul rezidential.

DB: De ce vreti sa intrati pe segmentul rezidential (in prezent compania ofera telefonie fixa doar pentru segmentul business – n.r.)?
DM: Cred ca exista o cerere interesanta. Avem o relatie directa cu clientii de cablu analogic in localitatile in care suntem prezenti. Si e normal ca asteptarile lor sa se indrepte si spre telefonie fixa. Ne vom axa exact pe localitatile unde avem si cablu.

DB: Care sunt cele mai bune judete pentru Digital Cable Systems?
DM: Nordul judetului Arges, judetul Valcea, Gorj, Vrancea si Timis.

DB: Care va fi cea mai mare investitie de anul acesta si anul viitor?
DM: Vom investi cel mai mult in extinderea Internetului si lansarea telefoniei fixe pe rezidential. Vrem sa furnizam triple-play.

DB: Aveti in plan si intrarea pe four-play in urmatorii ani?
DM: Da, daca va exista posibilitatea sa cooperam cu un jucator de telefonie mobila. Pana in prezent nu am vorbit insa cu nimeni in acest sens. Este prea devreme.

DB: In ceea ce priveste lichiditatile cum stati?
DM: Suntem ok. Cashflow-ul din partea de video se reinvesteste in partea de Internet si telefonie fixa. Practic conceptul strategic este ca la toti operatori de cablu, sa poti sa oferi pe aceeasi infrastructura cat mai multe servicii.

DB: Care sunt oportunitatile din mediul rural fata de cel urban?
DM: Este o oportunitate cu return mai mic. Densitatea populatiei mai mica, costurile mai mari. Puterea de cumparare mai mica. Dar forta de munca mai ieftina. Deci este o oportunitate pe un anumit model de operare. Nu este insa la fel de profitabila ca cea de la orase.

DB: In ceea ce priveste numarul de angajati, cum va evolua?
DM: In principiu, intentia noastra este sa ne eficientizam productivitatea. Sa ajungem la standardele industriei. In functie de venituri si numar de clienti per numar de angajati. Practic, in momentul in care se consolideaza operatiuni o parte din personal se va suprapune. Nu vorbim de cel operational. Nu avem ca scop in sine restructurarea companiei pentru ca nu avem investitori strategici care sa se uite la cifrele legate de numarul de personal. Ramane cine isi face treaba. Va fi platit in functie de performante. Fara a avea legatura cu criza, bineinteles. Acum avem aproximativ 600 de angajati. In ceea ce priveste disponibilizarile, nu vorbim de sute de oameni. Probabil cateva zeci, in conditiile in care incercam sa eficientizam.