Internetul industrial ar putea aduce 2,2 trilioane euro la PIB-ul european pana in 2030

Totodata, industria
ar putea economisi miliarde de euro daca Internetul industrial
determina o crestere chiar si de numai 1% a productivitatii anuale in
urmatorii 15 ani, mai arata raportul in care evidentiaza potentialul
impact economic si de afaceri al internetului industrial in Europa.

Internetul
industrial va permite eliminarea risipei de timp si resurse valorand
miliarde de euro, in principalele industrii europene, datorita
asocierii dintre echipamentele conectate la Internet, diagnosticare
produse, software si analitica, astfel incat operatiunile companiilor
sa fie mai eficiente, mai proactive, predictive si automatizate in
mod strategic.

Raportul subliniaza
oportunitatile deosebite pe care le ofera Internetul industrial si
dezvaluie nivelul actual al risipei in principalele sectoare
europene:

Sectorul medical: In
2012, in UE s-au cheltuit peste 1,3 trilioane euro in sectorul
medical. Se estimeaza ca, la nivel global, 10% din aceste cheltuieli
reprezinta o risipa din cauza ineficientei sistemului, 59%
reprezentand ineficienta clinica si de operatiuni. O reducere de 1% a
ineficientelor clinice si de operatiuni este echivalentul unor
economii de 11 miliarde euro in urmatorii 15 ani.

Sectorul energetic:
Economiile de 1% generate de internetul industrial doar din productia
de energie pe baza de gaze naturale inseamna o economie a costurilor
de combustibil de 11 miliarde euro in Europa in urmatorii 15 ani.

Sectorul aviatic:
Sectorul european de companii aeriene comerciale cheltuieste
aproximativ 35 miliarde de euro pe an pe combustibil aviatic. O
economie de 1% generata de tehnologiile Internetului industrial s-ar
reflecta in economii de aproape 7 miliarde de euro in ceea ce priveste
costurile de combustibil in 15 ani.

Petrol si gaze:
Reducere de 1% a cheltuielilor de capital de explorare si productie
(E&P) in Europa poate duce la economii de 7 miliarde euro in 15
ani.

Transport feroviar:
Reducere a cheltuielilor de 1% in domeniul transportului feroviar ar
putea determina economii de 4,5 miliarde de euro in urmatorii 15 ani
in Europa.

Raportul GE denumit
„Internetul industrial – depasirea limitelor mintii umane si ale
aparatelor: o perspectiva europeana”, a fost dat publicitatii in
fata a 200 de lideri de companii, lideri de opinie si decidenti
europeni cu experienta.

Evenimentul a avut
ca subiect capacitatea echipamentelor inteligente de a revolutiona
eficienta si productivitatea si s-a axat pe domeniile care ar trebui
abordate astfel incat potentialul internetului industrial sa se poata
realiza pe deplin.

Carta Alba GE
prezinta inovatia drept „glontele de argint” al dezbaterii
economice si politice, dominate de problema austeritatii. Europa este
deosebit de bine pozitionata pentru a culege roadele acestei noi
revolutii tehnologice – si trebuie sa si actioneze in acest sens
pentru a reconcilia nevoia unor reduceri constante ale datoriei cu
necesitatea obtinerii unor cresteri mai rapide ale veniturilor.

Revolutia
tehnologica si reformele structurale necesare redresarii Europei sunt
strans corelate. Aceste reforme sunt acum in curs de derulare si au
progresat destul de mult in directia atenuarii tensiunilor de pe
piata. In acelasi timp insa, Europa se confrunta cu o crestere
substantiala a cheltuielilor cu prestatiile in domenii precum
pensiile si beneficiile medicale care se vor acumula si vor atinge o
pondere tot mai mare a populatiei, ca urmare a procesului de
imbatranire. Carta Alba precizeaza clar ca desi problema nu este
specifica doar Europei, trebuie abordata eficient si urgent.

[b]Ocazie unica
pentru Europa[/b]

Cele 2,2 trilioane
de euro pe care i-ar putea genera Internetul industrial reprezinta
aproape un sfert din dimensiunea actuala a economiei zonei euro. Se
bazeaza pe ipoteza conservatoare ca Europa va putea valorifica doar
jumatate din beneficiile de productivitate pe care se considera ca le
va obtine SUA prin internetul industrial. Totusi, mai sunt multe de
facut pentru a obtine aceste beneficii si nu numai. Carta Alba
subliniaza „rigiditatile structurale de pe piete pentru forta de
munca, produse si servicii” care au impiedicat adoptarea accelerata
a noilor tehnologii din prima revolutie a Internetului.

Europa va fi cel mai
bine pozitionata pentru a-si maximiza beneficiile daca se asigura ca
actioneaza concertat pentru a obtine masa critica necesara, de
exemplu, realinierea investitiilor pentru integrarea rapida a noilor
tehnologii in stocul de capital, pentru a construi si dezvolta baza
necesara de talente, pentru a crea un cadru care sa faciliteze un
flux transfrontalier al datelor sigur si simplu.

Pentru a realiza
potentialul Internetului industrial, Carta Alba a GE subliniaza
necesitatea unui cadru de politici solid al guvernelor europene care
sa permita libera circulatie a datelor intr-un mediu sigur si fiabil,
fara norme si standarde diferite pentru fiecare tara si set de date.

Daca nu va exista o
gestionare corespunzatoare a situatiei, raportul sugereaza ca noi
reglementari in domeniu ar putea deveni obstacole comerciale tarifare
semnificative in calea economiei digitale. Pozitiile la nivel de
excelenta in industria globala pe care le ocupa anumite companii
europene le permit acestora sa valorifice avantajele Internetului
industrial. Revolutia va incepe cu echipamentele, inainte ca
avantajele sa se extinda la intreaga economie.

Dezvoltarea
unui nou set de abilitati in Europa este decisiva pentru maximizarea
potentialului Internetului industrial. GE isi creste numarul
unitatilor deproductie software din Europa, unde detine in prezent un
total de aproape 1.500 de angajati, printre care dezvoltatori de
software, personal de vanzari si asistenta tehnica, sustinand
proiecte cheie in sectoarele: petrol si gaze naturale, energie si
medical.

GE intentioneaza sa
isi extinda amprenta software in Europa. Acest demers va include
numirea unui Lider European pentru Programe Software, al caui rol va
consta in mobilizare echipelor din regiune, in sustinerea inovatiei
si a tehnicilor de dezvoltare rapida.

Exemple de solutii
de Internet industrial de la GE aplicate deja includ:

Aviatica: Alitalia si-a propus
sa introduca procese operationale mai eficiente printr-o mai clara
intelegere a consumului de combustibil. Cu 145 de aeronave care
opereaza 16.000 de zboruri pe luna, aeronavele Alitalia genereaza
peste 15Gb de date pe luna. Divizia Flight Efficiency Services de la
GE colaboreaza cu compania aeriana Alitalia inca din 2011, folosind
datele pentru a identifica si a obtine o eficientizarea a consumului
de combustibil.

Alitalia a economisit 1,5% din
costurile de combustibil in primul an – o economie de 15 milioane de dolari. In plus, datorita unei intelegeri mai clare a consumului de
combustibil, compania aeriana a reusit sa introduca procese operationale mai
eficiente, cum ar fi realimentare „in timp util”. A reusit si sa
introduca noi protocoale in pregatirea pilotilor pentru a promova
proceduri de zbor mai competente.

Medical: DoseWatch este un
sistem automatizat de monitorizare a dozarii care controleaza
nivelurile dozelor administrate pacientilor supusi radiografiilor sau
scanarii tomografice computerizate. In timpul radiografiilor sau
scanarilor tomografice computerizate, pacientii sunt supusi unor
niveluri scazute de radiatii.

Doza de radiatii face parte din
compromisul acceptat de medici in vederea obtinerii unei imagini de
calitate. Un nivel mai crescut la radiatiilor ar trebui sa genereze o
imagine mai clara si sa permita astfel un diagnostic mai exact. Pe de
alta parte, o doza foarte scazuta poate oferi o imagine de o calitate
insuficienta pentru a putea pune un diagnostic. Posibilitatea
controlarii nivelului dozei permite obtinerea unui echilibru intre
doza si calitatea imaginii.

DoseWatch preia,
urmareste si raporteaza dozele de radiatii administrate pacientilor
in timpul analizelor medicale si organizeaza automat datele astfel
incat managerii spitalelor sa poata monitoriza simplu si eficient
dozele furnizate in institutia lor. Sistemul colecteaza date prin
diverse metode – prin aparatura de imagistica, prin operatori
individuali sau prin protocol, astfel incat sa poata compara si
evalua doza administrata intr-o analiza medicala fata de o alta
analiza efectuata in trecut.

Petrol si gaze
naturale – sistemul de control al monitorizarii starii subacvatice
(„Colivia”)Sistemul de control
al monitorizarii starii subacvatice de la GE (cunoscut si sub numele
de „Colivia”) masoara semnalele sonore si electrice emise de
echipamentele subacvatice, deseori semnalizand din timp aparitia unor
scurgeri si a altor probleme. „Urechea” ascultatoare, o serie de
senzori intr-un dom tip „colivie” de 227 kg asezat pe fundul
marii sau pe echipamentele subacvatice, a fost dezvoltata de unitatea
GE Measurement and Control din Bergen, Norvegia.

Instalatia
detecteaza modificarile campului magnetic generate de cabluri
electrice, pompe, motoare si alte echipamente electrice dintr-un
mediu subacvatic; de asemenea, poate detecta si defecte la sol sau
izolari deficitare. Dispozitivul transmite informatii sonore catre o
sala de comanda aflata pe apa, unde datele sunt analizate pentru a
contribui la planificarea programelor de intretinere si inlocuire a
pieselor.

Sistemul poate fi de
10.000 de ori mai exact decat sistemele traditionale de cantarire a
masei care masoara diferentele dintre cantitatile de petrol si gaze
naturale care circula prin conducte pentru a detecta scurgerile.

Sistemul de
monitorizarea a starii functioneaza deja in aproximativ 130 de
locatii din Marea Nordului operate de Statoil, ENI si Shell, precum
si pe coasta Africii. GE l-a prezentat si clientilor americani in
cadrul Conferintei de tehnologie pe mare 2013 din Houston, Texas.

Echipa GE dezvolta
acum o biblioteca imensa de date cu sunetele din instalatiile
subacvatice existente pentru a completa sistemul cu capacitati
predictive. In prezent, oamenii de stiinta si inginerii de date de la
GE lucreaza la elaborarea algoritmilor care vor permite identificarea
sunetelor neobisnuite similare pe viitor.

Citeste si General
Electric angajeaza mii de ingineri pentru construirea unui „Internet
industrial”