Membri ai guvernului ungar si oficiali ai UE sunt implicati intr-un razboi al declaratiilor, au afirmat doua surse apropiate procesului de investigatie de la Bruxelles, citate de presa ungara, preluata de Mediafax.
In plus, Germania este nemultumita nu doar din cauza noii legi media, dar si din cauza taxelor de criza introduse in toamna anului trecut.
Daca autoritatile europene vor respinge taxele de criza, statul ungar va fi nevoit sa returneze companiilor zeci de miliarde forinti.
Un numar de 13 companii europene mari cu activitati in Ungaria, intre care Aegon, Allianz, ING si RWE, au reclamat la Bruxelles ca taxele speciale aplicate bancilor, companiilor din energie, telecomunicatii si retail discrimineaza companiile straine si au cerut Comisiei Europene sa convinga autoritatile de la Budapesta sa reconsidere masura.
Ungaria a sustinut anterior ca UE nu poate sa se amestece in politica fiscala a unei tari, care este o problema interna.
Premierul Viktor Orban a declarat ca nu este cazul ca Ungaria sa fie reclamata la UE, intrucat companiile trebuie sa „rada si sa planga impreuna cu tara”.
Guvernul Fidesz ar trebui sa se pregateasca cel putin pentru pierderea unor batalii, in conditiile in care taxa din telecomunicatii este un caz clar in care Ungaria isi va apara cu greu punctul de vedere, a spus una din surse.
Neelie Kroes, vicepresedinte al UE pentru Agenda Digitala, a declarat in toamna trecuta ca potrivit legislatiei comunitare un stat poate impune o taxa speciala in telecomunicatii doar pentru acoperirea costurilor generate de modificarea reglementarilor.
Taxa trebuie sa fie transparenta si proportionala cu costurile, iar cea din Ungaria este departe de asa ceva.
Purtatorul de cuvant al Comisiei Europene, Jonathan Todd, a reamintit in toamna ca, in septembrie, CE a cerut Frantei si Spaniei sa desfiinteze o taxa aplicata operatorilor de telecomunicatii menita sa acopere deficitul de finantare a televiziunilor publice.
In ambele cazuri CE a considerat ca taxele din telecomunicatii sunt incompatibile cu reglementarile Uniunii.
Comisia a solicitat deja informatii legate de taxa aplicata operatorilor de telecomunicatii din Ungaria, autoritatile au raspuns, dar CE nu a lansat inca proceduri oficiale impotriva acestei tari.
Procedurile ar putea dura un timp indelungat, unul sau doi ani.
Daca UE va constata incorectitudinea taxei, iar Ungaria nu va remedia situatia, poate fi reclamata la Curtea Europeana de Justitie, ale carei decizii sunt aproape intotdeauna in favoarea CE, a aratat una din surse.In acest caz, Ungaria va fi obligata sa ramburseze sumele colectate de la companii.
In cazul sectorului de retail, nu exista o directiva privind taxele speciale. CE nu va lansa o investigatie pe cont propriu, dar legea din Ungaria ar putea reprezenta o problema, a spus o sursa specializata in probleme europene si fiscale, aratand ca legea nu excepteaza companiile locale de retail de la plata taxei, dar le favorizeaza.
Acest fapt reprezinta o discriminare clara a unuia din principiile de baza ale UE, privind tratamentul egal si libera circulatie a capitalului.
In sectorul energiei si cel bancar, aplicarea taxelor speciale nu provoaca o astfel de discriminare.
Cele 13 companii care au reclamat Ungaria la Bruxelles se bazeaza tocmai pe aceasta discriminare, iar scrisoarea trimisa de acestea la jumatatea lunii decembrie a declansat mecanismul birocratic al UE si a dat greutate intregii probleme, se arata in articol.
Problema este in stadiu incipient, autoritatile UE cer detalii oficialilor Ungariei.
Pozitia guvernului de la Budapesta ar putea fi slabita de anexarea la scrisoare a mai multor transcrieri ale unor sedinte legislative in care mai multi parlamentari recunosc faptul ca taxa din retail avantajeaza operatorii locali fata de cei straini.
Din acest motiv, sursele intervievate de Index.hu considera ca Ungaria ar putea pierde in fata UE, iar detinerea presedintiei UE poate doar sa castige ceva timp pentru autoritatile de la Budapesta, fiind probabila lansarea unei investigatii oficiale.