Tranzitia la televiziune digitala in anul \”fatidic\” 2012: 42 de canale gratis sau un alt fiasco al guvernantilor?

Guvernul Romaniei anunta, cu surle si trambite, ca Romania se afla in plin proces de tranzitie la televiziune digitala, un pas hotarator in evolutia ulterioara a tehnologizarii statului.

Daca promisiunile autoritatilor se vor concretiza, pana la 1 ianuarie 2012 Romania va efectua tranzitia de la televiziunea analogica terestra la cea digitala terestra. Acest lucru ar implica un numar de 42 de canale ce urmeaza a fi receptionate gratuit, calitate superioara a imaginilor si a sonorului, receptia pe dispozitive mobile, servicii de informare imbunatatite – precum ghidurile de programe afisate pe ecran -, spectru radio economisit care va putea fi folosit pentru servicii broadband, precum si posibilitatea de implementare a unor functii superioare precum video-on-demand.

Trecerea de la analogic la digital are loc in toata Europa si in lume, unele state definitivand deja procesul (vezi documentul anexat). Unul dintre principalele scopuri ale tranzitiei este eliminarea standardului analogic pentru faptul ca ocupa foarte multa latime de banda, spectrul de radiofrecvente fiind limitat si neputand fi marit. Un canal digital ocupa de pana la 8 ori mai putina latime de banda. Spectrul eliberat astfel urmeaza a fi folosit pentru servicii 4G si Internet broadband.

Romania si-a asumat in fata Uniunii Europene faptul ca va definitiva procesul de trecere de la televiziunea analogica la cea digitala pana la 1 ianuarie 2012.

Cine sunt cei mai afectati de faptul ca de la acea data ar urma sa fie intrerupt semnalul analogic? Conform ANCOM, autoritatea de reglementare in industria telecom, in Romania sunt circa 1,4 milioane gospodarii ce receptioneaza canale TV prin antena individuala, gratuit, din eter. Majoritatea dintre acestea sunt, dupa cum este si de asteptat, in mediul rural. Pana la 1 ianuarie 2012 aceste gospodarii vor trebui sa aleaga una din mai multe optiuni pentru a putea receptiona in continuare canale TV.
[img=703][/img]
Insa nu numai aceste gospodarii vor fi vizate, ci si cei care in prezent receptioneaza semnalul TV prin antena de satelit a unui operator telecom. 1,98 milioane gospodarii sunt abonate la platforme DTH – DigiTV FocusSat, Boom TV sau Dolce. Cei mai stabili si greu de facut sa renunte la abonamentul actual vor fi romanii din cele 3,6 milioane de gospodarii care urmaresc semnalul TV prin cablu.

Cei mai multi romani folosesc receptia prin cablu pentru care platesc un abonament lunar, altii platesc pentru servicii TV prin satelit, unii si-au instalat propria antena de satelit, iar altii, intr-o pondere foarte redusa in prezent, platesc pentru TV prin tehnologie IP (IPTV). In cazul in care membrii celor 1,4 milioane gospodarii care acum folosesc antene terestre individuale nu doresc sa plateasca pentru a vedea canale TV, ei pot opta pentru noul sistem digital, insa trebuie sa detina receptoare pentru semnalul TV transmis in sistemul DVB-T (DigitalVideo Broadcasting – Terrestrial). Unele dintre televizoarele mai noi – LCD-uri si plasme au deja incorporat un tuner DVB-T.

Televizoarele cu tub (CRT) nu pot receptiona in digital, fiind nevoie de un set-top box (un decodor) care preia semnalul digital si-l livreaza in analogic, astfel ca orice televizor, fie el si pe lampi, alb-negru, va putea receptiona dupa incetarea transmisiilor in analogic.

Toti clientii vor avea de asemenea nevoie de o antena de mica dimensiuni pentru a capta semnalul din eter. Ca si alternativa, se pot folosi set-top-box-uri cu antene incorporate. Costul pachetului set-top-box + antena va fi de circa 200-250 de lei, si trebuie achitat de utilizatorul final.

La cele 1,4 mil. gospodarii se adauga inca circa 470.000 (circa 6% din total) care nu au deloc acces la servicii de televiziune.

Din punct de vedere tehnic, receptorul DVB-T ar putea receptiona pe langa programe de televiziune si programe radio, servicii de transmisii de date sau alte servicii interactive. Acest plus a fost subliniat si de Detlef Eckert, director Digital Information Society and Media in cadrul Comisiei Europene, prezent pentru scurt timp in Romania pentru a promova si a-si arata sustinerea privind tranzitia la digital.

„Sunt mai multe beneficii ale trecerii la digital de pe analogic. Consider, de fapt, ca secolul acesta poate fi supranumit ‘Secolul Digital'”, considera Eckert. „Practic, odata tranzitia realizata, vei putea accesa in timp real, la viteze foarte bune, continutul de pe televizor pe computer, laptop sau telefon mobil. Totul mai ieftin, mai rapid, mai eficient”, a spus Eckert.

Cine va pune in practica noul sistem?

Pana la data de 30 iulie, Ministerul urmeaza sa acorde prin selectie comparativa primele doua licente catre doua companii private (numite multiplexori – n.r.) ce urmeaza sa isi asume, printre altele, instalarea si modernizarea hardware-ului necesar trecerii la televiziune digitala, subventionarea cu echipamente necesare receptionarii de canale digitale catre locuitorii Romaniei ce sunt defavorizati, livrarea de set-top-box-uri catre populatie precum si acoperirea costurilor pentru mediatizarea televiziunii digitale. Potrivit unor date INS din 2006, in Romania erau la acea data circa 1,5 milioane de gospodarii sub pragul saraciei, avand venituri lunare sub 450 de lei. Multiplexorii se angajeaza sa acorde acestora, daca este cazul, gratuit, set-top-box-uri.

Castigatorii primelor doua multiplexuri digitale prin care populatia va putea receptiona 14 posturi TV in format digital, gratuit, vor trebui sa plateasca o taxa de licenta intre 1 si 2,5 mil. euro. Licentele urmeaza a fi acordate pe o perioada de 10 ani, cu posibilitate de prelungire. Cuantumul ce va fi achitat tine cont de echipamentele de receptie propuse de companii pentru a fi subventionate de acestia.

Companiile care vor participa la concurs vor fi din domeniile telecom si televiziuni, intrucat acestea au deja expertiza necesara primirii rolului de multiplex, avand si parte din infrastructura deja disponibila si activa.

„Vor putea participa, cu sanse de succes, operatori precum Orange, Romtelecom, UPC, Radiocom sau Societatea Nationala de Radiocomunicatii. Companii precum acestea pot sa upgradeze o parte din echipamente ca sa poata transmita digital, nefiind nevoie de constructii de la zero – un mare plus. Va mai fi insa, cel mai probabil, nevoie de inca circa 100 de antene/piloni de transmisiune la nivelul intregii tari pentru emisie. In final, antenele vor acoperi 90% din teritoriul tarii”, a declarat pentru DailyBusiness.ro Marius Fecioru, secretar de stat in Ministerul Comunicatiilor.

In data de 31 octombrie 2010 vor fi acordate si alte patru licente, catre alte patru companii, care vor avea obligatii similare.

Castigatorii primelor doua multiplexuri digitale ar trebui, conform planului facut public de MCSI, sa realizeze o acoperire de minim 80% din populatie pana la 30 decembrie 2011 si de minim 90% din populatie pana la 30 iunie 2012.

Problema principala este insa ca statul inca nu a transmis operatorilor lista detaliata a cerintelor care vor fi formulate la licitatie.

Statul roman s-a asigurat ca nu va cheltui niciun ban pe tranzitia spre televiziune digitala, intrucat, prin contracte, multiplexurile vor trebui sa asigure toate serviciile precum si tehnologia necesara in acest proces. Date exacte despre obligatiile dar si beneficiile multiplexurilor nu au fost facute publice pana in prezent, urmand a fi anuntate in urmatoarele saptamani.

Acest lucru a determinat, probabil, si pe operatorii telecom contactati de DailyBusiness.ro sa nu ofere informatii concrete despre planurile si opiniile privind trecerea la televiziune digitala. „Tot ce putem spune in acest moment legat de subiectul acesta este ca asteptam sa fie facute publice documentele pentru licitatie si abia dupa aceea vom lua decizia daca participam sau nu la aceasta”, au spus oficialii Romtelecom, contactati de DailyBusiness.ro

Conform oficialilor SNR, in cazul in care acestia ar urma sa castige licitatia la care au anuntat anterior ca vor participa, vor investi circa 60 mil. euro pentru a putea transmite canale in format digital. Ei nu au oferit, de asemenea, amanunte suplimentare privind acest subiect.

Cablistii explica de ce modelul propus de statul roman nu va functiona

Intrebat de DailyBusiness.ro de ce ar ramane abonatii actuali de cablu clienti platitori ai operatorilor, avand in vedere ca vor putea accesa 42 de canale gratis, la calitate digitala, Radu Petric, presedintele Asociatiei de Comunicatii prin Cablu (ACC), evita un raspuns direct si se arata de la inceput sceptic in ceea ce priveste posibilitatea sustinerii a 42 de canale gratis, fara abonament, de catre companiile care vor castiga

„Nu cred ca vom avea 42 de canale gratis fara abonament. Costurile de constructie ale multiplexurilor si costurile de operare trebuie acoperite. Transmisia digitala terestra ar fi platita doar de canalele de televiziune retransmise in cazul unui receptii gratuite. Un asemenea model economic s-ar finanta din veniturile din publicitate ale canalelor retransmise. Or, transmisia digitala terestra nu va aduce un numar important de telespectatori care sa contribuie la venituri sporite din publicitate”.

Ce rol ar putea juca televiziunile in trecerea la televiziune digitala? Conform lui Radu Petric, in statele unde televiziunea digitala deja s-a implementat, au fost folosite doua modele de business diferite, pentru ca multiplexorii sa poata sustina economic trecerea la digital. „In unele state televiziunile au platit pentru a fi transmise digital. Or, in Romania, daca acestea se descurca foarte bine si acum, fiind retransmise prin cablu si DTH, de ce ar plati pentru a fi distribuite digital?”, se intreaba, retoric, Radu Petric. „Acestea nu pot fi obligate sa plateasca, moment in care ajungem la o a doua varianta – aceea ca multiplexorii sa vanda pachete de programe catre clientii finali, pentru a putea plati la randul lor televiziunile. Caz in care, dupa cum spuneam si anterior, nu cred ca romanii vor receptiona un numar atat de mare de canale gratuite. Deci diferenta o va face doar calitatea transmisiei, pentru clientul final”, explica presedintele ACC.

Acesta subliniaza insa ca in aproape toate tarile unde s-a realizat tranzitia la televiziune digitala, statul s-a implicat activ. „In Romania, statul s-a obisnuit sa primeasca si sa nu dea mai nimic. Ramane de vazut care va fi modelul economic ce va fi anuntat de MCSI. Vom vedea zilele urmatoare”, mai spune Petric.

Reprezentantul cablistilor spune chiar, voalat, ca posturile TV n-ar trebui sa fie de acord sa finanteze proiectul televiziunii digitale. „Daca vor fi televiziuni care vor alege sa plateasca pentru a fi retransmise, acestea se pot astepta ca si operatorii de cablu sau de platforme de satelit sa pretinda o plata similara. E de stiut ca la acest moment multe programe sunt transmise de cablu si satelit fara nici un cost pentru ele, ba chiar anumite canale sunt platite per abonat per luna”, sustine Radu Petric.

Contactate de DailyBusiness.ro, televiziunile ProTV, Antena 1 si TVR nu au comentat pana la publicarea articolului.

Pe de alta parte, Fecioru, de la MCSI, explica ce surse de venit suplimentare vor avea multiplexorii. „Companiile desemnate castigatoare ale licitatiilor privind licentele de multiplex vor putea retransmite posturi TV contra cost si vor distribui set-top-box-uri catre persoanele interesate sa receptioneze posturile TV respective”, spune Marius Fecioru, secretar de stat in Ministerul Comunicatiilor.

Radu Petric mai spune ca un alt obstacol in calea acceptarii noului sistem in randul populatiei este existenta pe piata a unor contra-oferte competitive din partea cablistilor, care, desi solicita plata unui abonament, ofera mult mai multe programe si servicii adiacente. „Piata este complet deschisa concurentei, se poate observa din lupta acerba care se da intre operatorii de platforme digitale prin satelit si operatorii de cablu. Transmisia digitala terestra are din start o mare provocare de infruntat si anume pretul extrem de mic al abonamentelor si ofertele promotionale extrem de agresive de pe aceasta piata”, spune Petric.

In ce vor trebui sa investeasca firmele care castiga licitatia

In afara de costul licentei, de 1 – 2,5 mil. euro, multiplexorii trebuie sa investeasca in infrastructura si, poate mai important, in informarea populatiei. Statul nu-si va asuma nici macar finantarea campaniilor de promovare. „Daca statul si-ar fi asumat investitii in acest sistem, costul licentelor ar fi fost de ordinul zecilor de milioane de euro”, a comentat Marius Fecioru, reprezentantul ministerului.

„Modelul economic de finantare a constructiei si operarii multiplexurilor este punctul critic. Vom avea proba realismului deadline-urilor abia cand se va lansa procesul de selectare a operatorilor si vom vedea raspunsul pietei„, este de parere Radu Petric.

El sustine ca Radiocom ar putea fi unul dintre favoritii primei licitatii. „Primele multiplexuri trebuie sa asigure retransmisia canalelor Televiziunii Romane in conditii de gratuitate pentru asigurarea accesului la informatii gratuit al populatiei si asta implica ca aceste costuri trebuie acoperite de catre Televiziunea Romana, deci inclin sa cred ca Radiocom (companie de stat- n.r.) va fi un favorit principal. Mai sunt si alte companii interesate, insa pana nu avem datele concrete cu privire la criteriile si conditiile pe care castigatorii procesului de selectie trebuie sa le indeplineasca, e greu de facut un pronostic”.

Prin primele doua multiplexuri ar urma sa fie transmise programele operatorilor cu licenta nationala terestra – TVR 1, TVR 2, Pro TV, Antena 1, Prima TV, Realitatea TV si National TV. Celelalte sapte posturi care vor emite in sistem digital vor fi desemnate de CNA tinand cont de continutul programelor oferite si de diversitatea acestora.

Principalii jucatori pe piata de cablu si satelit din Romania sunt RCS&RDS, lider de piata cu circa 1,35 mil. clienti prin cablu si 1,1 mil. clienti prin satelit (date de la jumatatea lui 2009 – n.r.). UPC Romania avea la finalul primului trimestru al anului curent 1,21 milioane clienti de televiziune, dintre care 245.600 pe digital, in crestere cu 67% fata de anul precedent. Romtelecom avea la finalul lunii martie un numar de aproape 900.000 de utilizatori de televiziune prin satelit, DTH si prin broadband (IPTV).

Ce parere aveti de modalitatea in care MCSI doreste sa realizeze tranzitia la televiziune digitala? Cine considerati ca va avea de pierdut din aceasta tranzitie si cine va avea de castigat?