Afacerile din piata de carte, afectate de cursul valutar

Potrivit reprezentantilor editurii Trei, in general, cursul valutar afecteaza mai mult business-ul editurilor mari, decat pe al celor mici, ca urmare a cheltuielilor mai mari facute de cele din prima categorie.

Diferentele de curs se manifesta mai ales deoarece editurile isi creeaza in mod normal planul editorial cu peste un an inainte de a aduce unele titluri pe piata.

In 2008, cursul mediu leu-euro a crescut la 3,68 lei/euro, fata de 3,34 cu un an inainte.

Un exemplu de editura afectata de cresterea cursului este Humanitas. Cifra de afaceri a grupului Humanitas s-a situat in 2008 usor sub estimari, ca urmare a cresterii euro si blocarii ritmului de crestere a vanzarilor in a doua parte a anului, au spus oficialii companiei pentru DailyBusiness.ro.

„Daca dupa primul semestru al anului trecut, bazandu-ne pe configuratia economica a unui an neafectat de criza (2007-n.r.), estimam o cifra de afaceri a grupului Humanitas de circa 11,5 milioane de euro, iata ca, tragand linia sub cele 12 luni, deloc omogene, insumam, la nivel de grup, o cifra de afaceri de circa 10 milioane de euro pe 2008”, a spus Lidia Bodea, director general al editurii Humanitas, pentru DailyBusiness.ro

„La originea diferentei dintre cifra estimata initial si cifra finala stau, in principal, doua cauze: bulversarea semnificativa a cursului valutar si blocarea ritmului de crestere a vanzarilor in trimestrul patru”, a explicat Lidia Bodea.

In ceea ce priveste veniturile pentru anul in curs, reprezentantii Humanitas sunt ponderati si mizeaza pe o cifra de afaceri similara, de circa 10 mil. euro.

Pe de alta parte sunt si edituri, ale caror business-uri nu au fost afectate in ultimele luni ale anului trecut.

Spre exemplu, editura Taj Books & Media, recent infiintata, a inregistrat cresteri ale vanzarilor in ultimele luni din 2008.

„Depinde foarte mult si de ce titluri lansezi. Noi am lansat atunci Tagore. Insa acum, la inceput de an, afacerile au inceput sa fie afectate de cresterea costurilor de tiparire, mai ales ca nu poti mari foarte mult pretul unei carti”, a spus Adelina Patrichi, directorul editorial al Taj.

Piata de carte va scadea usor in 2009

Piata de carte din Romania va scadea usor anul acesta pana la 70-75 mil. euro, fata de 80 mil. euro in 2008, a spus Gabriel Scinteia, director operational la editura All .

„Aceste sume se refera la achizitiile de carte la cumparatorul final si nu la cifra de afaceri cumulata inregistrata de edituri, avand in vedere faptul ca circa 35% reprezinta discount-ul acordat de edituri societatilor de distributie de carte sau celor de retail”, a explicat Scinteia, care a adaugat ca aceste cifre sunt estimative, pe piata neexistand statistici oficiale.

De asemenea, directorul de operatiuni al editurii All a specificat ca valoarea totala a pietii de carte din Romania si pe cale de consecinta si cifra de faceri a editurilor va fi major influentata de pastrarea sau nu in 2009 a programelor nationale de achizitii de carte finantate de Ministerul Educatiei in anii 2007 si 2008, si anume „100 euro pentru cadre didactice” si „achizitiile pentru bibliotecile scolare”.

„Aceste doua programe au totalizat circa 33 mil. euro (din care doar partial se regasesc in achizitii de carte) dintr-o piata pe care noi o estimam, asa cum am precizat si anterior, la circa 75-80 mil euro”, a spus Scinteia.

De asemenea, reprezentantii editurii Trei considera ca anul acesta piata de carte din Romania se va mentine, in cel mai bun caz, la nivelul din 2008. Oficialii editurii Trei au declarat ca nu pot estima o valoare a pietei de carte din Romania, pentru ca nu exista masuratori in domeniu.

In ceea ce priveste afacerile editurii Trei, reprezentantii companiei au precizat ca in 2008 au inregistrat o crestere de 62% pana la 1,5 mil. euro.

Ce carti se vand cel mai bine in Romania

In linii generale, in Romania cel mai bine se vinde literatura straina (mai putin cea romana, cu cateva exceptii), carti pentru copii si albume, au spus reprezentantii Editurii All.

„Se vand bine deopotriva, cartile de filosofie, istorie, memorii, politice si cele de literatura, insa de-a lungul timpului am observat o mai mare cautare a cartilor de beletristica (literatura)”, a declarat si Lidia Bodea de la Humanitas.

Cartile de business, maxim 2,5% din piata

„Nu cunoastem numarul de titluri de titluri publicate din domeniul business dar cu siguranta sunt foarte putine. Valorile sunt foarte mici, evident si din cauza numarului mic de titluri editate. Editura ALL are in portofoliu 40 de titluri din acest domeniu dintr-un portofoliu de peste 2.000 de titluri active insa a inceput publicarea de astfel de carti in urma cu circa doi ani”, explica Scinteia.

„Cred ca vanzarile de carte de business in Romania nu depaseste 1-2,5% din piata totala de carte. Nu includ aici cartea de business de limba engleza importata si nici lucrarile de economie de tip cursuri universitare aparute la editurile universitatilor”, a adaugat directorul de operatiuni al editurii All.

Ce inseamna tiraj mare in Romania

Un tiraj mediu pe piata romaneasca este de 2.000-3.000 de exemplare, iar in opinia reprezentantilor editurii Trei, un tiraj mare ajunge si la 10.000 de exemplare.

„Tirajele medii pentru primele 30 de edituri de pe piata sunt de 1.500-2.000 de exemplare pe titlu publicat, a spus reprezentantul All, care a adaugat ca editurile mici, cele care publica carti de nisa sau care publica doar pentru pietele locale, au tiraje de pana la 500 de exemplare. Dupa criteriile de pe piata locala, discutam de tiraje mari cand vorbim de peste 4.000 de exemplare”, a spus Scinteia.

„Nu am avut in vedere in aceasta apreciere tirajele din publicatii care se distribuie impreuna cu diverse publicatii cotidiene sau saptamanale si care de cele mai multe ori se ofera la un pret mai mic decat cel de productie in scopuri de promovare si crestere de tiraj”, a specificat Scinteia.

Tirajele depind si de autor. „Pentru un autor debutant, un tiraj de 1.500 de exemplare este mare, in timp ce pentru un autor consacrat, un tiraj de 5.000 de exemplare este considerat normal”, a explicat Lidia Bodea.

Vanzarile online, o mica parte din total

Vanzarile online de carti acopera doar cateva procente din veniturile editurilor.

Astfel, in cazul Editurii Trei acest canal de vanzari acopera 10% totalul veniturilor, iar la editura All, online-ul acopera 7%.

Totusi, pentru anul in curs unele edituri se vor concentra mai mult pe vanzarile online.

Spre exemplu, reprezentantii Humanitas au declarat ca anul acesta vor acorda un plus de atentie acestui canal de vanzari, bazandu-se pe noul site al editurii, recent lansat.

Update 16 februarie Polirom: Industria cartii va fi mai putin afectata de criza

„Marja redusa de fluctuatie a cursului valutar de la finele anului 2008 nu a avut, practic, decat influente reduse asupra cifrei de afaceri. Nu am inregistrat o „blocare” sesizabila a ritmului de crestere al vanzarilor”, a spus Silviu Lupescu, directorul general al editurii Polirom, care in 2008 a inregistrat o cifra de afaceri de 6,8 mil. euro, cu 25% mai mult decat in 2007.

In ce priveste cursul valutar, daca este previzibil, el nu poate influenta in mod dramatic activitatea unei edituri, spune Lupescu.

„Au fost ani in care cursul „s-a prabusit”, cu repercusiuni mult mai severe. Cheltuielile de copyright si materia prima pentru tipar (hirtie, carton) sunt in masura sa afecteze insa preturile produsului final. Pentru actualele evolutii din Romania, estimez ca aceasta influenta a cursului valutar asupra preturilor la carte nu va depasi 5%”, a explicat directorul general al Polirom.

In ultimii ani, ritmul de crestere a cifrei totale de afaceri inregistrate in industria cartii a fost semnificativ. Probabil ca se va inregistra o temperare a acestei dinamici, dar, in ansamblu, industria cartii va fi mai putin afectata decat alte domenii de activitate.

„Dificultatile pe care le estimez vin nu atat ca urmare a crizei, cat mai curand a lipsei programelor coerente de combatere a acesteia. Programele nationale de sprijinire a culturii si bugetul alocat sunt, practic, nesemnificative, de cateva ori mai mici, ca procent, decat in restul tarilor UE. Sistemul de biblioteci este subfinantat. Unele masuri recente, sunt in totala contradictie cu orientarea tarilor UE – in special cresterea taxelor si impozitelor – ceea ce va inrautati mult mediul economic, va reduce puterea de cumparare si, implicit, resursele de dezvoltare a editurilor”, considera Lupescu.

„Situatia politica incerta (ce va fi potentata de un an electoral), scaderea ratingului de tara, „fuga” investitiilor straine, somajul in crestere, infractiunile de piraterie editoriala pe care politia si justitia nu le combate, lipsa masurilor eficiente de redresare a consumului (crestere a puterii de cumparare) constituie tot atatea motive de ingrijorare atat pentru editorii de carte, cat si pentru intregul mediu de afaceri autohton”, a mai spus Lupescu.