- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Lifestyle

Costuri de sănătate de 3.000 de euro de persoană cauzate de poluarea din Bucureşti. Niciun alt oraş din Europa nu atinge acest nivel

08 Jul, 19:45 • Russo George
Costurile de sănătate generate de poluarea aerului din București sunt cele mai mari din Europa, ajungând la aproximativ 3.000 de euro per persoană, potrivit unei analize realizate de Asociația 2Celsius. Experții susțin că este necesară implementarea de Zone cu Nivel Scăzut de Emisii (ZNSE) până în anul 2025 pentru a îmbunătăți calitatea aerului.
Costuri de sănătate de 3.000 de euro de persoană cauzate de poluarea din Bucureşti. Niciun alt oraş din Europa nu atinge acest nivel

„Poluarea aerului este asociată cu o gamă largă de probleme de sănătate, inclusiv boli respiratorii cronice, boli cardiovasculare și cancer pulmonar. Organizația Mondială a Sănătății estimează că poluarea aerului cauzează anual aproximativ 7 milioane de decese premature la nivel global. Costurile de sănătate provocate de poluarea aerului din București sunt cele mai mari din Europa, de aproximativ 3.000 de euro”, se arată în analiză.

De asemenea, Agenția Europeană de Mediu estimează că „cel puțin 253.000 de decese din UE, în 2021, pot fi imputate expunerii la poluarea cu particule fine în suspensie (PM2,5) peste concentrația de 5 micrograme/mc, recomandată de OMS”.

Cercetarea realizată de 2Celsius și Ecopolis în 2023 a monitorizat nivelul dioxidului de azot (NO2) din 21 de locații din București, înregistrând depășiri ale pragurilor limită impuse de legislație în șase puncte. NO2, un gaz rezultat din traficul rutier, activitățile industriale și producerea energiei electrice, afectează sănătatea umană, provocând în special afecțiuni respiratorii.

„Bucureștiul trece de ani de zile printr-o criză de mobilitate care a însemnat că orașul este sufocat de mașini și de emisiile acestora. Zonele de emisii reduse sunt una dintre cele mai eficiente modalități pentru a îmbunătăți calitatea aerului în orașe, cu atât mai mult cu cât acestea sunt implementate pe întreaga lui suprafață. Ele trebuie să funcționeze împreună cu o rețea funcțională și cât mai densă de monitorizare a calității aerului, pentru că numai așa le putem arăta oamenilor cât de eficiente sunt aceste zone”, a explicat Mihai Stoica, directorul executiv al 2Celsius, potrivit Agerpres.

Calitatea aerului, o problemă de sănătate publică

În acest sens, organizația de mediu a prezentat o propunere de implementare a unor asemenea zone în Raportul privind arderile de deșeuri și alte materiale valorificabile în București și Ilfov, elaborat de Ecopolis și AerLive în 2021.

Zonele cu Nivel Scăzut de Emisii, conform Legii 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă, reprezintă arii urbane delimitate în care accesul vehiculelor este restricționat sau reglementat în funcție de nivelul emisiilor poluante pe care acestea le generează.

„În aceste zone, se încurajează utilizarea mijloacelor de transport mai puțin poluante, cum ar fi vehiculele electrice, bicicletele sau transportul public ecologic, și se pot aplica taxe sau restricții pentru vehiculele cu motoare convenționale care nu respectă standardele de emisii stabilite. Implementarea zonelor cu nivel scăzut de emisii presupune o serie de măsuri administrative și tehnice, inclusiv instalarea de semnalizări adecvate, monitorizarea nivelului de emisii și aplicarea de sancțiuni pentru nerespectarea reglementărilor. Autoritățile locale sunt responsabile pentru delimitarea și gestionarea acestor zone, având libertatea de a stabili regulile specifice în funcție de necesitățile și particularitățile fiecărui oraș. Prin aceste măsuri, se urmărește nu doar reducerea poluării, ci și încurajarea adoptării unor obiceiuri de mobilitate urbană mai durabile și mai prietenoase cu mediul”, susțin reprezentanții asociației de profil.

Asociația 2Celsius, înființată în 2010, are scopul de a influența politicile privind schimbările climatice la nivel național și european.

Citeşte şi: Noi zile libere pentru români. Urmează o minivacanță oferită de Guvern în vara 2024