Veniturile totale generate pe piata licitatiilor de arta au fost de doua ori mai mari decat veniturile generate in perioada 1999-2003 si cu 52% mai mult decat in 2005.
In 2006 s-au vandut 810 lucrari de arta cu preturi mai mari de 1 milion de dolari (800.000 de euro), generand caselor de licitatii din toata lumea venituri de 2,7 miliarde de dolari (2 miliarde de euro), aproape dublu fata de anul precedent, cand se vandusera 487 de lucrari cu preturi de ordinul milioanelor ce au adus venituri totale de 1,4 miliarde de dolari (1,07 miliarde de euro).
Raportul dintre volumul de lucrari cumparat de catre casele de licitatii si lucrarile vandute ulterior la licitatie a fost de doar 34% anul trecut, la aproximativ acelasi nivel ca in 2005, lucru ce pare surprinzator tinand cont de cererea crescuta de pe piata.
Explicatia, considera specialistii de la Artprice, este ca proprietarii de tablouri cer preturi foarte mari de la casele de licitatie, incercand sa profite de boom-ul preturilor.
Printre cei mai bine cotati artisti anul trecut s-au numarat Andy Warhol, Willem de Kooning, Clyfford Still, ale caror lucrari s-au vandut cu preturi intre 10 si 27 de milioane de dolari (intre 8 si 21 de milioane de euro)
Cel mai bine s-au vandut anul trecut lucrarile scumpe, de peste 1 milion de dolari, lucrarile cu preturi mai mici de 10.000 de dolari (8.000 de euro) avand un ritm de crestere de doar 8% fata de anul 2005.
Cea mai instabila piata este cea a lucrarilor cu preturi de ordinul zecilor de mii de dolari, al carei ritm de crestere a fost anul trecut de 33% dar unde exista riscuri mai mari decat in alte segmente de piata, pentru ca exista mai multe operatiuni speculative.
O situatie care a demonstrat aceasta teorie a avut loc la inceputul anilor ’90, cand preturile tablourilor mai mari de 10.000 de dolari au scazut cu 57% intre 1990 si 1993, dupa ce, pana in anii 1980, acestea cunoscusera o crestere semnificativa.