Putem vorbi de o piata a jocurilor de societate in adevaratul sens al cuvantului abia din 2007, cand au aparut in Romania primii retaileri specializati exclusiv pe acest segment. Pana atunci, in magazine, pe langa jocurile clasice precum Sah sau Table se puteau gasi preponderent titluri precum Monopoly sau Risk.
[gallery:76]
Una dintre firmele ce a popularizat si vandut in Romania jocuri de societate inca din iunie 2007 este Lineart SRL, din Cluj, care detine un magazin in mall-ul Polus Center Cluj. „Grosul” vanzarilor provine insa din magazinul online Cutia.ro.
„De cand am inceput afacerea in fiecare an am dublat vanzarile”, spune pentru DailyBusiness.ro Tanczos Andras, manager si unul dintre cei doi actionari ai companiei care a generat in 2008 afaceri de circa 55.000 euro.
Investitia initiala in lansarea unui astfel de business nu este mare – undeva in jurul a 15.000-20.000 euro, recuperarea investitiei urmand sa se faca insa destul de greu, peste un an, avand in vedere piata inca incipienta. „Daca nu iau in considerare jocurile Monopoly & Co care sunt distribuite in hypermarketuri atunci as putea sa estimez piata de board games undeva la 1 mil. – 1,5 mil. de euro”, sustine managerul Cutia.ro.
Oficialii Diverta sunt de parere insa ca piata jocurilor pe tabla este mult mai mare – de circa 6 mil. euro. In aceasta suma insa sunt incluse toate categoriile de board games – de la cele pentru copii, de genul Piticot sau Sus-jos, pana la cele mai complexe, pentru adulti – Scrable, Monopoly sau Age of Empires.
Din totalul vanzarilor de jocuri in lantul de retail Diverta, jocurile de societate/game board reprezinta aproximativ 20%, conform oficialilor companiei, pentru DailyBusiness.ro.
[quote=Tudor Serban, Red Goblin]La jocurile pe tabla conteaza contactul cu clientul – sa vada cutia, miniaturile, sa le simta fizic[/quote]
Exceptand jocurile foarte cunoscute pe tabla, precum Scrabble, Rummy, Sah, Monopoly sau Risk, jocurile cu cele mai bune vanzari sunt Colonistii din Catan si Carcassonne, intrucat acestea se pot invata repede, in 15 minute maxim, si jucatorii pot sa se simta bine inca de la primul joc, au cazut de acord cei din industrie. Pe langa aceasta, jocurile au fost traduse si in limba romana.
In prezent pe piata din Romania se pot achizitiona circa 200 de titluri. Acestea sunt aduse pe piata locala de la retaileri si distribuitori din Europa.
In online se cumpara jocurile „de nisa”, in offline, traditionalele
Desi vanzarile se impart aproape in mod egal intre magazinul fizic si cel online, Andras subliniaza ca produsele cerute difera in functie de mediul de vanzare.
„In magazinul offline se cumpara mai degraba jocurile clasice, puzzle si jocuri de logica pe cand in magazinul online jocuri pe tabla, mai ‘nisate’. Probabil ca vanzarile online vor avea o crestere mai mare dacat cele offline, insa dorim sa mai deschidem cel putin inca un magazin fizic, deci probabil ca in timp ponderea va ramane la fel”, spune managerul Lineart SRL.
Tudor Serban, unicul actionar al magazinului de jocuri pe tabla Red Goblin din Bucuresti, subliniaza ca in prezent, la peste un an de la lansarea pe piata a proiectului, vanzarile online sunt destul de mici. „Majoritatea publicului prefera sa vina la magazin sa vada jocurile, sa discute despre ele inainte de a le cumpara. Mi se pare foarte important contactul cu clientul, posibiltatea de a-i prezenta un board game. Acestea sunt in final un gen de joc la care conteaza si cum arata tabla de joc, miniaturile – sa il vezi, sa il simti”, considera Tudor Serban.
Red Goblin a generat in 2009 venituri de circa 50.000 euro, Serban estimand ca in 2010 acestea vor evolua cu 50%. Firma are 10 angajati si un magazin fizic.
Cu ce probleme se confrunta piata jocurilor de societate?
„Piata jocurilor de societate este destul de tanara in Romania. Este o mare problema cu mentalitatea oamenilor. Atunci cand se
pronunta cuvantul ‘joc’, majoritatea se gandeste imediat la un copil nu mai mare de 10 ani. Nu prea se accepta ca jocurile de societate se pot juca si de oameni varste mai mari, adulti”, spune Andras, care subliniaza ca are printre clienti atat parinti de copii dar si manageri care cumpara jocurile pentru propria relaxare, socializare si diminuarea stresului de zi-de-zi, din fata computerului.
„Publicul romanesc inca nu cunoaste genul acesta de jocuri, nu are educatia sau nu a avut conjuctura potrivita in care sa le descopere sau joace. Partea buna este ca majoritatea dintre cei care le descopera sunt foarte incantati de ele si revin sa cumpere si altele”, spune la randul sau Tudor Serban.
[quote=Tanczos Andras, Cutia.ro]Mentalitatea majoritatii este aceea ca nu renteaza sa dai atatia bani pentru cateva bucati de hartie si lemn[/quote]
Majoritatea celor interesati de astfel de activitati de entertainment sunt tinerii de pana la 35 de ani, cu copii mici sau necasatoriti si care au educatie superioara, spun jucatori din industrie.
„Pot spune ca jocurile pe tabla sunt un gen de jocuri care au o latura ‘mai intelectuala’ si implicit au un public mai educat, peste medie. Este un gen de jocuri care prinde la orice categorie de oameni. Numarul jucatorilor de gen feminin este foarte ridicat comparativ cu jocurile de consola, spre exemplu. Sunt foarte multe fete care prefera aceste gen de jocuri, mai ales datorita laturii sociale si strategice”, este de parere Tudor Serban.
Un alt impediment in dezvoltarea acestei piete este pretul considerat de multi ridicat, care variaza intre 40 de lei si se poate apropia de 300 de lei, pret similar cu al unui joc de consola nou-lansat pe piata. „Jocurile practic contin cateva cartonase, piese din lemn sau din plastic, eventual carti si zaruri. Mentalitatea majoritatii este aceea ca nu dau atatia bani pentru cateva bucati de hartie si lemn. Nu contine nici baterie si copilul nu poate sa se joace singur cu el. Nu prea se gandesc ca un joc de genul acesta se joaca timp de mai multi ani fara sa se plictiseasca de el, spre deosebire de jocurile pe console”, spune Andras.
Pentru a sprijini opinia lui Andras, Dan Loghin, de la firma Games Unplugged ce detine site-ul BoardGames.ro, subliniaza ca „Dupa 8 ore de munca petrecute in mare parte in fata calculatorului, ultimul lucru pe care l-ai dori este sa te asezi si sa te joci pe calculator inca alte 4 ore. Mai mult de atat, jocurile de societate, dupa cum le spune si numele, te ajuta sa socializezi mult mai direct si, nu in ultimul rand, jocurile de societate sunt exercitii mentale ce-ti stimuleaza sanatatea si longevitatea”.
Piata din Romania ar putea atinge nivelul de dezvoltare al tarilor din vestul Europei si din SUA, pe aceasta nisa, in 5-10 ani, pe masura ce jocurile pe tabla vor incepe sa fie acceptate de un public din ce in ce mai larg, considera jucatorii din piata.
„Oferta s-a imbogatit considerabil in ultimii 3 ani, astfel ca nu gresim cand afirmam ca piata jocurilor pe tabla din Romania este in crestere”, spune Dan Loghin care considera ca piata jocurilor de societate din Romania parcurge „faza de organizare si structurare”.
„La polul opus Romaniei se afla Germania care a dezvoltat o adevarata cultura pentru jocurile pe tabla, avand poate cea mai bine organizata piata in domeniu”, subliniaza Loghin de la Games Unplugged, ce a generat in 2009 venituri de aproximativ 17.000 euro si urmareste in 2010 o crestere de 10-15% a acestora.
Aceasta idee este sustinuta si de fondatorii primului blog de board gaming din Romania, BoardGames-blog.ro, lansat in iunie 2009. Blogul a atras la inceput doar cateva zeci de vizite saptamanal, in prezent atragand circa 13.000 de vizualizari lunar, conform lui Costin Manolescu, unul dintre cei doi oameni ce scriu pe blog.
„Piata jocurilor pe tabla din Romania este la inceput, dar in continua crestere. Nu stiu daca putem vorbi in acest moment de o piata adevarata, dezvoltata, avand in vedere ca sunt extrem de putine magazine de specialitate, locuri special amenajate pentru jucatori sau concursuri, fara a mai vorbi de targuri. Tarile vestice, ca aproape in orice domeniu, nu se lasa mai prejos nici atunci cand vine vorba de jocuri pe tabla. Germania gazduieste anual in Essen cel mai mare targ de specialitate din lume, iar cand vine vorba de targ, nemtii stiu sa organizeze cel mai bine lucrurile oferind spatii mari de joc, vanzari de jocuri noi sau folosite”, spune Manolescu.
In Romania, mici comunitati de pasionati s-au format in Bucuresti, Timisoara, Cluj, Brasov si Iasi, considera Tudor Serban, de la Red Goblin.