Aproximativ 25% dintre produsele H&M sunt fabricate in
Bangladesh, dar compania planuieste sa creasca acest procent.
“Grevele si demonstratiile afecteaza serios productia din
Bangladesh si cauzeaza intarzieri, in conditiile in care noi ne-am dori sa
crestem aceasta productie in zona respectiva”, spune directorul departamentului
de sustenabilitate al H&M, Helena Helmersson, citata de WSJ.
H&M nu este singurul retailer care si-ar dori sa profite
de forta de munca ieftina a Bangladeshului. In prezent industria textila
reprezinta 80% din exportul tarii, sector de activitate in care muncesc peste 3
milioane de angajati.
Pana in 2015 se extimeaza ca exporturile de imbracaminte se
va dubla, iar in urmatorii 10 ani s-ar putea chiar sa se tripleze, mai ales in
conditiile in care foarte multe companii isi muta productia din China, unde constrangerile
capacitatilor de productie si inflatia afecteaza tot mai mult marjele de
profit.
Bangladeshul este impanzit de revolte de strada, tot mai
violente, care au izbucnit luna trecuta in urma disparitiei a unuia dintre liderii
politici ai opozitiei. Drept urmare conditiile de munca raman precare, iar cu un
trai de sbuzistenta si cu un program de
munca tot mai lung si mai aglomerat, populatia nu se vede motivata sa inceteze
grevele.
In 2010, zece muncitori au fost ucisi in incendiul dintr-o
fabrica in timp ce munceau pentru realizarea produselor H&M si a altor
retaleri. Drepturile muncitorilor sunt dificil de aparat aici avand in vedre ca
in Banglades nu exista un bloc sindical bine conturat. Grupurile sindicale sunt
cat se poate de fagmentate. Momentan exista aproximativ 56 de sindicate ale
angajatilor in domeniul textile.
Compania suedeza, H&M sustine ca a incercat sa influenteze conducerea
furnizorilor sai din Bangladesh pentru a imbunatati calitatea conditiilor de
munca de acolo.
“Am incercat sa le explicam cat de important ar fi pntru noi
sa ne putem extinde productia in Banglades, dar conditiile de instabilitate fac
acest lucru foarte dificil”, a afirmat Helmersson. El a mai adaugat ca o
solutie a furnizorilor de acolo ar fi sa infinteze comisii democratice ale
fortei de munca , acestea sa fie capabile sa negocieze conditiile si veniturile
cu patronii fabricilor.