Sfaturi-fresh pentru \”guvernul iresponsabil\” de la tinerii absolventi de ASE

Daca investitorii straini si oamenii de afaceri nu sunt prea multumiti de masurile guvernamentale anti-criza, nici tinerii absolventi de studii economice nu au mare incredere in deciziile guvernului.

„Masurile guvernamentale nu sunt observabile. Piata muncii este la pamant”, spune Alexandru Ghitiu-Bratescu, 23 de ani, absolvent de ASE, in prezent angajat intr-o firma de consultanta in constructii. „In conditiile economice actuale, statul ar trebui sa incerce sa conserve si sa creeze locuri de munca”.

Un proaspat absolvent de masterat la ASE, C.B., 29 de ani, in prezent treasury manager la o companie importanta de pe piata locala, se arata la randul sau critic cu politicile guvernului. „Nimic din ce a fost valabil ieri nu mai este valabil astazi. La noi, din punct de vedere politic totul este relativ. Si nu mi se pare ca guvernul nostru a acordat vreun fel de sprijin, macar pentru o ramura a economiei”.
[quote=Ruxandra Nicolau]O masura pe care as lua-o este oferirea de consultanta financiara gratuita IMM-urilor pentru a putea supravietui in aceasta perioada[/quote]
Absolventii atrag insa atentia si asupra lipsei de precautie a guvernului, in momentul in care economia mergea bine.

„Guvernul a fost cu atat mai iresponsabil pentru ca nu si-a facut rezerve intr-un moment in care economia Romaniei mergea bine. S-a atras mult capital strain, dar nu real, ci speculativ, iar statul nu a luat nici o masura de precautie.De asemenea, masurile guvernului in materie de politica fiscala au fost dezastruoase”, spune Ema Pandichi, proaspat absolventa a unui masterat la ASE, in varsta de 25 de ani.

„In loc sa ajute micii intreprinzatori, guvernul a ales solutia impozitului forfetar in speranta de a creste pe de o parte veniturile bugetare si pe de alta de a descuraja evaziunea fiscala. Dar efectul nu a fost nici pe departe cel scontat. Oricum in materie de colectare a veniturilor bugetare si ulterior de cheltuire a acestora, Romania s-a dovedit a fi total ineficienta”, mai spune Ema Pandichi.

Ce masuri anti-criza propun absolventii de ASE?

Tinerii absolventi de facultati sau masterate in cadrul ASE propun ca masuri anti-criza, cu precadere, sprijinirea IMM-urilor si accesarea accelerata a fondurilor europene de dezvoltare.

„Orice masura de politica macroeconomica are atat efecte pozitive cat si negative, aproape fara exceptie. Asta pentru ca economia merge in cicluri. Insa o masura macroeconomica buna este aceea cu efecte negative limitate, masurabile si controlabile. Deci eu cred ca in primul rand as incerca sa cresc baza de impozitare, mai degraba decat sa cresc sarcina fiscala. Iar banii colectati la buget i-as folosi intr-o mare masura pentru investitii in infrastructura”, spune Ema Pandichi.

„In domeniul achizitiilor publice probabil ca lucrurile ar trebui sa fie mult mai bine controlate, astfel incat la licitatii sa ajunga cu adevarat firmele cu capacitate de a efectua lucrarea respectiva la pretul cel mai avantajos.Toata lumea stie ce firme ajung de fapt la licitatii si ulterior cum sunt receptionate lucrarile”, propune ea.
[quote=Ema Pandichi]In primul rand as incerca sa cresc baza de impozitare, mai degraba decat sa cresc sarcina fiscala[/quote]
Alexandru Ghitiu-Bratescu sustine ca nu ar fi rau sa se dezvolte un program national de recrutare, pentru ca in prezent Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca nu este eficienta.

Andra Serbanescu, 25 ani, o tanara care a absolvit anul acesta un masterat in cadrul ASE si este director de cercetare si dezvoltare la o firma din domeniul imobiliar, considera ca o solutie oportuna in acest moment este sustinerea IMM-urilor.

O opinie similara are si Ruxandra Nicolau, 23 ani, care ar oferi consultanta gratuita IMM-urilor pentru a le ajuta sa supravietuiasca acestei perioade.

De asemenea, Ruxandra Nicolau ar scuti de anumite taxe firmele si in plus ar miza chiar si pe ajutoare de stat in anumite conditii, asa cum au facut tari ca Germania sau Marea Britanie, care au acordat sub diferite forme astfel de ajutoare.
[img=361]Ruxandra Nicolau[/img]
Daca ar putea propune o solutie guvernamentala anti-criza, C. B. ar sugera guvernului sa se orienteze spre accesarea fondurilor europene pentru a construi infrastructura, nu pentru a decoperta si asfalta aceeasi strada de vreo 2 ori pe an, ci pentru a demara proiecte care sa genereze venituri la buget. Atata timp cat se cheltuieste din bani publici (in masura in care o stim cu totii) si nu se genereaza venituri, noi nu putem avea o sansa la dezvoltare economica”.

„Ar trebui sa dezvoltam proiecte cu potential si care ar putea sa ne reduca costurile: agricultura, energii alternative, business-urile mici, turism (dar stabilite alte standarde cu care sa nu ne fie rusine in lume) si sa incurajam produsele autohtone. Daca nu se incurajeaza exportul si nici consumul de produse romanesti, cum putem spera ca o sa ne dezvoltam? In acest moment, vad ca muncim pentru firme straine (forta de munca ieftina) si suntem piata de consum pentru altii”, mai spune C.B.

„Si business-urile au reactionat cu intarziere la criza”

Tinerii absolventi au sesizat si din partea companiilor private prezente pe piata locala reactii intarziate la criza, dar si solutii mai degraba orientate spre supravietuire decat spre combaterea efectelor situatiei economice.

„Criza a lovit SUA acum mai bine de 2 ani si cu toate astea la noi tot mai multe firme sau banci au investit in piata imobiliara, desi se stia foarte clar ce se intamplase peste Ocean. In plus, in momentul in care aceasta criza ne-a afectat si pe noi, toata lumea a inceput sa se lamenteze in loc sa caute solutii constructive, viabile”, spune Ema Pandichi.

„Este evident ca traim intr-un mediu intr-o continua schimbare, nu ne putem astepta ca lucrurile sa mearga la infinit la fel si de aceea cred ca trebuie sa fim mereu dispusi sa facem schimbari in modul de gandi, de a actiona”, considera ea.

„Mi se pare ca uneori panica are multe de spus la noi. Exista multa neincredere si ‘obstacole’ uneori ridicole. Nu facem un efort sa iesim din criza, ci ne pregatim pentru ‘vremurile grele care urmeaza’, fiecare cum poate. De fapt, asteptam sa vina investitorii sa ne salveze”, spune si C.B.

Unde se vad peste 10 ani absolventii de ASE

Tinerii absolventi cred ca peste 10 ani fie vor ocupa functii de conducere ca angajati, fie vor fi la carma unor afaceri proprii.

Alexandru Ghitiu-Bratescu a absolvit recent sectia de economie in limbi straine de la ASE si lucreaza inca din timpul facultatii la firma familiei, care ofera consultanta in domeniul constructiilor. Alex se vede peste 10 ani intr-o pozitie importanta intr-o companie mare, lucrand ori in marketing, ori in consultanta financiara.

Ruxandra Nicolau ar inclina sa-si deschida o gradinita.

„Primul meu job a fost de agent comercial la o companie de securitate. Pe parcursul anilor sper sa capat experienta necesara sa ajung un bun lider. Scoala nu m-a invatat nimic practic, asa ca experienta va veni cu timpul”, spune ea.

„In zece ani ma vad director financiar la o multinationala. Sau poate o sa am business-ul meu”, spune C.B.

Daca ar fi sa isi deschida acum un business, C.B. ar infiinta o firma de consultanta in domeniul in care lucreaza, trezorerie.

„E ceea ce stiu sa fac bine si sunt multe firme care pur si simplu fac risipa de bani tocmai pentru ca nu au destula experienta. Sau poate ca nu au angajati destul de pregatiti, si nu ma refer la pregatirea academica. Daca esti o persoana orientata spre rezultat, se gasesc metode de a eficientiza trezoreria unei firme. Nu e pacat sa arunci cu banii pe fereastra cand ai alternativa?”.

[img=364]Andra Serbanescu[/img]
Andra Serbanescu este director de cercetare si dezvoltare la o firma imobiliara, iar peste 10 ani se vede conducand propria afacere.

„Primul job a fost in timpul facultatii, asistent manager in cadrul unei mari companii din Bucuresti”, spune ea.

„In momentul de fata as alege o afacere in domeniul productiei alimentare. Tinand cont de situatia economica actuala, consider ca acest domeniu este unul care isi mentine un trend pozitiv”, spune Andra Serbanescu.

Ema Pandichi s-a angajat pentru prima oara in anul 2 de facultate ca sales representative la trustul media Agora Media.

„Momentan, eu si sotul meu ne ocupam de un business de familie in domeniul comertului, dar nu stiu in ce masura vom ramane fideli domeniului. In orice caz, aceasta experienta mi-a schimbat complet optica si nu cred ca ma mai pot intoarce la a fi angajat. Sau daca o voi face va fi pentru o scurta perioada si ar trebui sa fie un job foarte ‘challenging'”, spune Ema Pandichi, care peste 10 ani se vede conducand propriul business.

„Personal mi-ar placea sa incep un business in productie, pentru ca este singurul domeniu care creeaza valoare adaugata cu adevarat. Plus ca este foarte complex. Trebuie sa produci la un anumit standard de calitate, trebuie sa optimizezi activitatea astfel incat pierderile sa fie minime, trebuie sa ai si distributie pentru produsul finit. E intr-adevar o provocare”, spune Ema Pandichi, care a terminat facultatea de Finante-Banci.

„Scoala nu te invata nimic practic”

Desi spun ca nu au invatat mai nimic practic in facultate, absolventii admit ca totusi bazele teoretice le prind bine, din cand in cand.

„Dintre facultatile cu profil economic eu am ales-o pe una dintre cele mai ‘tehnice’, Finante – Banci, care te invata sa fii foarte bun la capitolul cifre, analize, dar nu te invata cum sa relationezi cu oamenii – colegi, angajati, parteneri -, cum sa negociezi, cum sa vinzi”, spune Ema Pandichi.

„In orice caz, mi-a dezvoltat simtul analitic si acum pot spune ca am o vedere de ansamblu asupra economiei nationale si mondiale. Iar faptul ca stiu sa citesc cum trebuie un cont de profit si pierdere si un bilant si pot interpreta cifrele corespunzator astfel incat sa si pot trage niste concluzii mi se pare o calitate destul de rar intalnita printre managerii autohtoni. Ceea ce nu m-a invatat scoala, adica lucrurile care tin de soft skills, m-a invatat practica de business. Inainte de a ma angaja prima data mi-era rusine sa dau si un telefon unui necunoscut si cu atat mai putin sa incerc sa si vand ceva”, a adaugat ea.

„Scoala m-a invatat unde sa caut anumite informatii. Si mi-a trecut putin in revista anumite principii si modele, dintre care mare parte le-am uitat, pentru ca nu le folosesc. In teorie am invatat ceva, dar practic, nimic. Nu pot spune ca ceea ce am invatat la scoala imi eficientizeaza munca”, considera C.B.