„Valea pantalonilor”, locul de unde pleaca milioane de produse romanesti spre magazinele de lux din Europa

Majoritatea
fabricilor au capital strain si sunt profilate pe pantaloni
barbatesti, de cea mai buna calitate – nu se raresc, nu fac
”genunchi” si nu trebuie calcati.

Marfa pleaca aproape in exclusivitate
la export si ajunge in magazinele de lux din vestul Europei, unde se
vinde la preturi piperate. O pereche de pantaloni careia i s-a lipit
o eticheta de firma costa chiar si 200 de euro, adica aproape cat
salariul mediu lunar al unei muncitoare dintr-o fabrica de confectii
din judetul Covasna.

”Imperiul” pantalonilor a inceput sa
se ridice in primul deceniu de dupa 1989 si a compensat in parte
inchiderea fostelor intreprinderi de stat, intrate in faliment dupa
privatizare, care a lasat mii de oameni fara locuri de munca.

Printre primii investitori straini
veniti in judetul Covasna s-a numarat germanul Dietrich Bock, care a
inceput cu o comanda pentru Hugo Boss. A venit, dupa cum spunea, din
ratiuni economice, mai exact pentru ca in Germania forta de munca e
mai scumpa. Apoi au venit si altii, din aceleasi considerente —
forta de munca ieftina si calificata.

Covasna traieste de mai bine de 20 de
ani de pe urma acestor fabrici de pantaloni, iar vocile care au
prefigurat un viitor sumbru economiei covasnene, spunand ca ”Valea
pantalonilor” s-ar putea transforma intr-o ”vale a plangerii” dupa
intrarea in Uniunea Europeana, daca fabricile de confectii se vor
muta in alte tari cu forta de munca mai ieftina, par sa se fi
inselat. Cel putin deocamdata.

Si la ora actuala cea mai rapida cale
sa-ti gasesti un loc de munca in judetul Covasna e sa lucrezi la
”pantalonari”.

„Valea pantalonilor” ofera zilnic
zeci de locuri de munca in domeniul confectiilor textile, in special
pentru femei. Daca bati la usa Agentiei de Ocupare a Fortei de Munca
din Sfantu Gheorghe afli ca aproape jumatate dintre locurile de munca
vacante sunt in domeniul industriei usoare, prin urmare oricine se
poate angaja daca stie sa manevreze o masina de cusut si sa se
multumeasca cu un salariu minim pe economie, scrie Agerpres.

O analiza postprivatizare releva ca
majoritatea intreprinderilor de stat din judetul Covasna trecute in
portofoliul unor firme private fie au dat faliment, fie au fost
lasate in paragina. Ultima reduta, Fabrica de Tigarete din Sfantu
Gheorghe, cu o traditie de peste 110 ani, a fost inchisa in 2011. Asa
au disparut de pe piata doua branduri romanesti — ”Carpatii” si
”Snagovul” de Sfantu Gheorghe. Fabrica, veche de peste 110 ani, e
pustie acum, asemenea altor fabrici inchise dupa privatizare.

Pana in 1989, judetul Covasna a fost un
reper in industria constructiilor de masini, mii de oameni lucrau in
fabricile de aparataj auto, motoare electrice, cutii de viteze sau
subansamble auto din Sfantu Gheorghe, care s-au inchis pe rand. In
acest sector au aparut, insa, semne de redresare in urma cu cativa
ani, odata cu venirea unor investitori specializati pe accesorii
pentru masini — cablaje auto si volane pentru masinile de lux.
Reprezentantul companiei suedeze
Autoliv, Ionel Fierbinteanu, spune ca unul dintre motivele pentru
care s-a optat pentru construirea fabricii de volane la Sfantu
Gheorghe a fost faptul ca in zona exista personal calificat in
domeniul industriei textile, prin urmare sunt oameni care pot lucra
la confectionarea volanelor.

”In Romania am luat in calcul 16
locatii, dar in cele din urma am optat pentru Sfantu Gheorghe
datorita potentialului uman din zona, experientei si abilitatilor
profesionale ale muncitorilor care lucreaza in industria textila de
aici. Noi facem volane pentru clientii germani si avem standarde de
calitate foarte, foarte inalte. Am stiut ca la Sfantu Gheorghe se
confectioneaza pantaloni de o calitate superioara pentru firme
prestigioase, iar acest lucru ne-a determinat sa venim aici”, a
afirmat Ionel Fierbinteanu.

In incercarea de a atrage noi
investitori, autoritatile locale din Sfantu Gheorghe au demarat luna
trecuta lucrarile de amenajare a viitorului parc industrial de la
Campu Frumos, care se va intinde pe o suprafata de aproape 16,5
hectare pe terenul unui fost IAS. Parcul industrial, care va deveni
functional in aproximativ un an si jumatate, este, potrivit
primarului Antal Arpad (UDMR), unul dintre cele mai importante
proiecte aflate in derulare, tocmai pentru ca va genera noi locuri de
munca pentru localnici.

Antal Arpad considera ca judetul
Covasna este un teren propice pentru investitori deoarece se afla in
centrul tarii, oamenii sunt harnici, seriosi si constiinciosi, iar
forta de munca este mai ieftina decat in alte zone ale tarii.
Pragmatismul primarului contrasteaza cu politica fostului primar
Albert Almos, care, dupa patru mandate, a recunoscut ca nu a deschis
„prea larg portile investitorilor”, de teama de a nu se
schimba componenta etnica a zonei, respectiv raportul dintre romani
si maghiari, care sunt majoritari.

Albert Almos a mai spus, atunci, ca
istoria va demonstra daca a avut dreptate sau a gresit atunci cand a
ales aceasta cale.

Autoritatile locale spera, totodata, ca
viitorul aeroport civil de la Ghimbav-Brasov, care se va afla la o
distanta de circa 45 de kilometri de Sfantu Gheorghe, precum si o
autostrada care sa lege Brasovul de Bucuresti si de Occident vor
aduce mai multi investitori si mai multa bunastare in judetul
Covasna, unde acum salariile sunt mult sub media nationala.