Despre motivele care fac trecerea din presa catre relatiile publice, DailyBusiness.ro a stat de vorba cu cativa fosti jurnalisti, astazi PR-isti.
[img=1947]Mona Nicolici [/img] Mona Nicolici si-a inceput cariera in presa in 1993, la Antena 1, ca redactor si prezentator de stiri, parasind mass-media pentru relatiile publice, la compania Petrom. De cativa ani, gestioneaza strategia de CSR (n.r. responsabilitatea sociala corporatista) a companiei.
Nu stie insa daca s-ar mai intoarce in presa, dar nu exclude aceasta posibilitate, pentru ca totul „depinde de conjunctura”.
Mona Nicolici povesteste ca experienta dobandita in presa a ajutat-o foarte mult in meseria de comunicator, si asta pentru ca, in primul rand, stie cum gandeste un jurnalist si care sunt cerintele lui pentru redactarea unui articol si ce inseamna „o stire”.
„Apoi, multe contacte in presa, care ajuta mult in meseria asta. Nu in ultimul rand ‘scriitura’, cum spunea un vechi prieten de presa. Daca nu o ai, nu te numesti jurnalist. Dar nici PR-ist”, a mai spus Mona Nicolici, CSR manager in cadrul Petrom.
Cand vine vorba de adevaratele motive pentru care jurnalistii parasesc presa, desi ele sunt in general aceleasi, nu vor fi spuse niciodata, considera actualul comunicator.
[quote=Mona Nicolici]Cred ca adevaratele motive pentru cei care parasesc presa, dupa o perioada lunga de impliniri si de realizari, sunt in general aceleasi, dar nu vor fi spuse niciodata. Altfel, meseria asta e prea frumoasa sa fie abandonata prea usor [/quote]
Si asta pentru ca, in principiu este vorba despre constrangeri de tot felul si de conjucturi nefavorabile, spune fosta jurnalista.
Mona Nicolici a subliniat referitor la trecerea de la presa la relatii publice, ca nu e deloc simplu sa gasesti un alt domeniu in care sa performezi.
„De cele mai multe ori o iei de la inceput, iar jurnalistii sunt uneori prea orgoliosi s-o ia de la zero sau sa renunte la acest statut”, a mai spus Nicolici.
Jurnalistii, prin ochii societatii
Un alt motiv pentru care jurnalistii se indreapta catre PR este si acela ca societatea nu ii mai priveste cu acelasi respect ca in anii trecuti si prin urmare a devenit tot mai greu sa faci presa de calitate.
„In principiu, cei care vor sa faca presa de calitate in Romania, aleg sa nu intre in zona politica sau cea economica”, a adaugat Mona Nicolici, precizand ca acest lucru nu are legatura cu actualele conditii economice.
Pe de alta parte, in timp ce tot mai multe institutii de presa trec prin restructurari sau chiar isi inchid portile, PR-ul genereaza tot mai multe locuri de munca pentru comunicatori. Pentru ca, in Romania, sunt mai multe companii si agentii de comunicare decat ziare si televiziuni, relatiile publice sunt un domeniu mult mai generos cand vine vorba de ofertele de job.
In ceea ce priveste nivelul salarial al oamenilor de comunicare versus presa, Mona Nicolici spune ca acestea sunt comparabile in functie de „pozitia in care te afli sau de compania in care lucrezi”.
[img=1948]Oana Marinescu[/img] La randul sau, Oana Marinescu a lucrat timp de patru ani si jumatate in presa scrisa, tratand subiecte politice la Ziua si Ziarul Financiar. In prezent, si-a creat propria firma de consultanta, OMA Vision.
Cand a plecat de la ZF, coordona departamentul de politica interna, dar a parasit sectia ziarului in anul 2000, pentru un post de consilier la Ambasada Marii Britanii, unde ulterior a devenit seful biroului de presa.
Marinescu povesteste ca Ambasada a fost „o adevarata scoala” unde s-a specializat „pas cu pas in comunicare institutionala”. Ulterior, a devenit purtator de cuvand al Guvernului Tariceanu si reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe (MAE).
A intrat in presa ca sa „schimbe Romania din penel”, si a iesit din presa ca sa contribuie „mai bine la acest ideal”.
Si asta pentru ca, sustine Oana Marinescu, comunicarea este legata de responsabilitatea publica a oricarei organizatii si a unui cetatean.
„Nu cred in imaginea cu orice pret, aceasta abordare este doar o forma de egoism, care are efecte negative asupra societatii. Si cred ca oamenii politici, institutiile, companiile, ONG-urile si orice cetatean care se exprima in public trebuie sa o faca in limitele unei etici a spatiului public”, a spus fostul purtator de cuvant al Guvernului.
Trecerea de la presa la PR o vede tot intr-un mod idealist, dar afirma ca in Romania, in actualele conditii economice, se poate face presa independenta. Si asta pentru ca exista jurnalisti si produse media de calitate, atat in cadrul unor proiecte de nisa, cat si in cadrul unor trusturi mari de presa.
„Se vede de aici ca este nevoie de asa ceva in societate si ca avem resursele umane pentru asa ceva”, a adaugat fosta jurnalista.
Lipsa de etica erodeaza presa romaneasca
Ea mai spus ca, pe de alta parte, problema care erodeaza presa romaneasca din interior este legata de etica profesionala.
„Sunt ziare in Occident care au reusit sa supravietuiasca crizei tocmai pentru ca au tinut la valorile lor”, a completat Marinescu, intrebandu-se in acelasi timp care sunt valorile presei romanesti, per ansamblu.
Cand vine vorba de ofertele de job-uri care inclina mult in favoarea relatiilor publice, Oana Marinescu sustine ca nu ar putea sa faca o evaluare in acest sens.
„Ce faci daca ai in piata oferte de comunicare, dar jurnalistii nu sunt motivati profesional sa isi construiasca o cariera in acest domeniu? Pentru un om cu microbul jurnalismului foarte puternic in sange, trecerea in PR nu ofera satisfactii profesionale. Iar daca o face doar din ratiuni economice, s-ar putea sa nu-i fie foarte usor”, a mai spus comunicatorul.
Dincolo de „microbul jurnalismului”, Oana Marinescu recunoaste ca in prezent mass-media din Romania se confrunta cu o situatie economica dificila, care se reflecta si in salariile jurnalistilor, iar, pe de alta parte, sunt companii care pot face o oferta financiara buna unui jurnalist pentru a intra in echipa de comunicare.
„Dar ce face un jurnalist caruia nu-i place aceasta meserie? Comunicarea este o meserie in sine. In ce priveste presa, cred ca este nevoie ca organizatiile sa investeasca mai mult in formarea jurnalistilor, in profesionalizarea, motivarea si fidelizarea lor, si sa acorde mai multa atentie eticii profesionale si jurnalismului de calitate, pentru a nu mai asista la o migratie atat de sustinuta a jurnalistilor spre alte domenii”, a subliniat Oana Marinescu.
Pe Oana Marinescu, experienta din presa a ajutat-o in profesia de comunicator sa ii inteleaga mai bine pe jurnalisti.
„Ii inteleg si ii respect, le respect munca. De aceea am reusit sa fiu o interfata reala intre jurnalisti si organizatiile in care am lucrat. Adesea am jucat eu rolul de jurnalist in interiorul acestora, pentru a putea comunica cu presa eficient si corect”, a mai spus fostul purtator de cuvant al Guvernului Tariceanu.
Oana Marinescu ar investi intr-un ziar quality
Chiar daca in prezent se ocupa de propria companie de consultanta, Oana Marinescu nu se poate tine departe de presa, iar daca ar avea bani, ar investi intr-un „quality paper”.
„Am reluat colaborari sporadice cu publicistica dupa plecarea din MAE. Scriu uneori comentarii, analize. Din pacate nu am foarte mult timp liber. In acelasi timp, pentru mine e vorba de o evolutie profesionala care ar face imposibila o revenire la ce am fost”, a mai spus Marinescu.
Si jurnalistii tineri, aflati doar de cativa ani in presa, isi cauta refugiul in PR.
[img=1949]Roxana Grosu[/img] Recent, Roxana Grosu a renuntat la presa scrisa pentru postul de media relations manager in cadrul agentiei Pi2PR, dupa 6 ani de jurnalism. Si asta dupa ce scrisese pe domeniul economic la publicatii precum Bucharest Business Week, Wall-Street sau Romania Libera.
Chiar daca sustine ca nu a parasit profesia „in conditiile in care in fiecare zi tin legatura cu colegii mei jurnalisti”, a decis sa „schimbe putin macazul si unghiul de abordare”.
Recesiunea si mass-media
Adevaratul motiv? Problemele cu care se confrunta in prezent piata media din Romania, pe fondul recesiunii care bulverseaza acum activitatea institutiilor media.
Cand vine vorba de veniturile celor care aleg o profesie sau alta, Roxana Grosu spune ca ele depind de institutia mass-media/agentia de PR la care lucrezi.
„In plus, in ambele domenii se lucreaza si cu bonusuri pe langa salariul de baza, deci depinde si de performantele jurnalistulu sau ale omului de comunicare. Cred totusi ca ambele domenii sunt platite destul de slab in Romania”, a adaugat fostul jurnalist.
Intrebata insa daca se mai poate face presa independenta si de calitate in Romania, Roxana Grosu se intreaba la randul ei, daca „sa raspund diplomatic, ca un PR, sau sa iau taurul de coarne, ca un jurnalist?” .
[quote=Roxana Grosu, fost jurnalist de business]Calitatea este un termen subiectiv, deci in functie de cine judeca, probabil ca mai exista presa de calitate, jurnalisti de calitate. Cat despre independenta, as prefera sa nu ma pronunt[/quote]
Jurnalistul transformat in PR-ist spune ca experienta din presa a ajutat-o sa afle ce isi doreste un om de presa, si, de cele mai multe ori, sa anticipeze intrebarile.
Tot in presa a invatat insa si ce nu isi doreste un jurnalist de la un om de PR, si anume linguseala, sa nu i se raspunda, fie si negativ, la o solicitare sau sa nu i se respecte deadline-ul.
Intrebata insa daca s-ar mai intoarce in presa, fosta jurnalista spune ca ar reveni cu drag si mai ales cu chef de munca, dar nu oriunde si nu in orice conditii.
[img=1953]Gabriela Malcinschi[/img] Gabriela Malcinschi a iesit din presa in 2008, la inceputul crizei economice, pentru ca nu avea alternativa pentru un alt job in jurnalismul economic.
Si asta dupa ce practicase jurnalismul timp de 14 ani, opt in Franta si sase in Romania, unde „parcursesem etapele si nu mi se mai oferea nimic interesant”.
In plus, Malcinschi spune ca dupa mai multi ani de presa, avansezi profesional si esti nevoit sa stai mai mult in birou, iar „eu voiam sa ies din birou si sa intalnesc oameni”.
In prezent, fosta jurnalista are propria agentie de PR, dar spune ca s-ar intoarce oricand in presa.
„PR-ul este doar un mod placut de a-mi castiga existenta”, a adaugat fostul jurnalist de business.