Filmul romanesc: premii pe banda rulanta cu cele mai mici bugete din Europa

„Bugetele filmelor romanesti sunt cele mai mici din aria europeana. Productii cinematografice de valoare internationala, multiplu premiate, precum „Moartea domnului Lazarescu”, „A fost sau n-a fost?”, „4 luni, 3 saptamani si 2 zile” au avut alocate bugete intre 300.000 si 650.000 de euro”, a spus Ion Vasile, fost scenograf in perioada 1968-1991, actual director administrativ al CNC.

Filmul premiat la Cannes cu Palme D`or, „4 luni, 3 saptamani si 2 zile” a avut alocat un buget de aproximativ 600.000 euro. Alt film premiat la Cannes, „A fost sau n-a fost?”, al lui Corneliu Porumboiu, a avut un buget de 220.000 de euro in timp ce filmul „Moartea domnului Lazarescu” din 2005, regizat de Cristi Puiu, a avut alocat un buget de 520.000 de euro.

Costul de promovare al acestor filme a fost intre 15.000 si 30.000 de euro.

Ca o comparatie, alte filme premiate la festivalul de la Cannes, precum Paranoid Park (regizor – Gus Van Sant), The Mourning Forest (Naomi Kawase) sau The Banishment (Andrey Zvyagintsev) au avut alocate bugete de zeci de milioane de euro.

Super-productii americane, precum Spiderman III, Piratii din Caraibe III sau Ocean`s 13 au fost realizate cu bugete intre 75 de milioane si 202,5 mil. euro.

Nu acelasi lucru se poate spune despre scurt metraje, filme cu o durata de pana la 20 de minute, unde costurile de productie in Romania sunt, in cele mai multe cazuri, apropiate fata de media la nivel global.

Scurt metrajul reprezinta un mijloc de evidentiere si de practica pentru tinerii regizori, banii investiti in aceasta activitate neputand fi recuperati decat din surse limitate, precum concursurile castigate cu aceste filme.

Producerea unui scurt metraj documentar, fara actori sau cu unul sau doi actori, costa in jur de 150.000 de euro, in timp ce un scurt metraj de fictiune poate costa pana la 250.000-300.000 de euro.

Costurile de productie sunt influentate de factori diversi

Costurile de productie al unui film sunt influentate de foarte multi factori, dupa cum au subliniat reprezentanti ai CNC si ai casei de productie Mandragora Movies.

Astfel, remuneratia actorilor, metrajul de pelicula trasa, numarul de locatii interioare si exterioare raportate la epoca in care se desfasoara actiunea filmului, numarul de roluri si de cascadori precum si figuratia, distantele locurilor de filmare in deplasarea de la studiou, numarul zilelor de filmare in deplasare precum si echipamentele si sursele de alimentare cu energie necesare productiei sunt factori care influenteaza puternic si direct costurile unei productii cinematografice.

CNC aloca 20 mil. lei pentru aproximativ 20 de filme

„Centrul National al Cinematografiei a avut anul trecut alocati 20 mil. lei (circa 6,5 mil. euro) pentru sustinerea productiilor romanesti, anul acesta suma ramanand la acelasi nivel. Din acesti bani, incercam sa finantam pana in 20 de filme. Speram ca in viitor, sustinuti de Ministerul de Finante, sa reusim sa crestem fondurile alocate, pentru a sustine 30 de filme”, a spus Marioara Gurau, director de marketing al CNC, institutie care in ultimii ani a luat o serie de decizii controversate cu privire la ce filme a ales sa subventioneze.

Ca o comparatie, in tari europene precum Franta sau Germania, bugetul alocat de institutiile de stat ce sustin cinematografia au alocate fonduri de pana la 20 de ori mai mari.

Pe baza unui concurs, CNC acorda credit rambursabil filmelor romanesti, alocand in functie de punctajul obtinut in urma evaluarii proiectului cinematografic intre 10% si 80% din fondurile necesare realizarii acestuia.

Proiectele regizorilor consacrati vor putea beneficia de un credit intre 10% si 50% din bugetul filmului, in timp ce pentru proiectele debutantilor se vor putea aloca intre 50% si 80%, conform datelor furnizate de CNC.

„Fiecare producator apeleaza la diferite surse de finantare a productiei, de la distribuitori de filme, cofinantatori din sectorul privat, imprumuturi bancare, contributii financiare ale posturilor de televiziune sau ale unor agenti economici”, a completat Vasile.

Un minut de pelicula costa intre 6.000 de euro si 10.000 de euro

Filmarea se realizeaza pe aproximativ 5-6 role de film, care sunt echivalentul a aproximativ 90 de minute. Un minut de filmare, conform datelor oferite de oficiali ai CNC, costa circa 4.200 de euro. Daca se include si procesarea si montajul, costul unui singur minut de filmare se ridica la sume cuprinse intre 6.000 si 10.000 de euro.

In tari europene, procesarea si montajul, realizate cu aparatura mai moderna, poate ridica costul unui minut de pelicula la aproximativ 300.000 de euro, au subliniat oficiali ai CNC.

Intr-un film de fictiune lung metraj, unii regizori din tara si din strainatate prefera sa „traga” mai multe duble, pentru o calitate sporita si un joc al actorilor apropiat cat mai mult de viziunea regizorala.

Astfel, cunoscutul regizor german Michael Haneke prefera sa filmeze unele scene inregistrand pana la 20 de duble pe secventa. Actrita Luminita Gheorghiu (Moartea domnului Lazarescu, Morometii, A fost sau n-a fost, Marfa si Banii) a colaborat cu regizorul in filmele „Temps du loup” si „Code inconnu”. Actrita a declarat ca a fost uneori nevoie sa joace o scena de 20 de ori, desi, dupa parerea ei, iesise bine cu mult inainte.

Actorii romani angajati ai teatrelor sunt cel mai prost platiti din UE

In timp ce in Europa exista scoli private pentru cinematografie, majoritatea actorilor romani consacrati in cinematografie au pornit de pe scena teatrului.

Salariul unui actor roman recunoscut, angajat la un teatru este, in medie, in jur de 20 mil. lei. Pentru o zi de filmare, un astfel de actor poate incasa, in functie de producator si proiect, intre 20 si 200 de euro. In Europa, actorii sunt remunerati cu salarii care incep cu 500 de euro/zi.

O alta sursa de bani pentru producator si actori, pe langa incasarile din cinematografe si din vanzarile de DVD-uri, o reprezinta castigarea concursurilor nationale si internationale.

Spre exemplu, premiul cel mare al Festivalului de Film Transilvania (TIFF) este de 10.000 de euro, in timp ce Antalya Golden Orange Film Festival ofera castigatorului 70.000 de euro.

Desi unele productii romanesti din ultimii ani s-au bucurat de apreciere internationala, filmul „A fost sau n-a fost?” al regizorului Porumboiu a fost vazut in 2006 doar de 12.700 de romani, incasarile ajungand la aproximativ 103.726 lei. Filmul a primit la Cannes premiul Camera D`or si a fost vizionat in Franta de peste 100.000 de spectatori.

In acelasi sens, „Moartea domnului Lazarescu”, cu peste 60 de premii internationale si Un Certain Regard la Cannes, a adus in salile de cinematograf peste 25.000 de spectatori, incasarile fiind de 267.000 de lei.

Filmul regizorului Cristian Nemescu, cu Armand Assante si Razvan Vasilescu, si premiat la Cannes cu premiul „Un Certain Regard”, a fost vizionat de aproximativ 13.000 de spectatori, inregistrand incasari de circa 160.000 de lei.

Productii recente din SUA, mai putin apreciate de criticii de specialitate, reusesc sa aduca in 2-3 zile de la lansare venituri de peste 47,2 mil.$ (Ratatouille), 37,1 mil.$ (Ocean`s 13) sau 18 mil.$ (Surf`s Up).

„Spectatorii romani prefera grandoarea hollywood-iana, efectele speciale de milioane de dolari si actori foarte cunoscuti, filmelor romanesti low-budget, dar cu subiecte de cele mai multe ori mult mai consistente”, a conchis directorul administrativ al CNC.