Industriile ce pot deveni active strategice pentru marile orașe din România

Atracția
culturii și impactul ei economic

Conform studiului EY Cultural Times, care analizează 11 industrii creative
la nivel global, viața culturală bogată a devenit un activ extrem de important
pentru țările care caută să atragă manageri din mediul corporatist și angajați
talentați – cei care în mod tipic sunt consumatori avizi de cultură și
entertainment – precum și turiști atrași de cultură.

Cele 11 industrii creative sunt: publicitate, arhitectura, carte, gaming, muzică, film, presa scrisă, artele spectacolului, radio, TV și arte vizuale.

Dezvoltarea unei
infrastructuri culturale este în mod special importantă pentru țările emergente,
cum este și România, care vor ajunge să atragă mai bine de jumătate din numărul
de turiști internaționali până în anul 2030.
 

„Europa de Est
reprezintă deja o atracție pentru turismul cultural de pe continent, iar
România poate capitaliza cu succes acest interes, în special pe segmentul
festivalurilor de muzică și film. Cap de afiș în acest sens este cu siguranță
Festivalul George Enescu. Conform datelor organizatorilor, ediția din 2013 a
atras peste 20.000 de turiști străini timp de trei săptămâni în București. Pe
lângă biletele cumpărate la festival, impactul economic al șederii acestor
turiști în capitală este semnificativ. Dar Bucureștiul nu este singurul oraș
din România care poate concura pe piața turismului cultural din regiune.
Festivalul de muzică electronică „Sunwaves”, care se desfășoară de două ori pe
an în Mamaia și care are deja o tradiție de 8 ani sau cele două festivaluri de
muzică emblematice pentru Cluj-Napoca – Electric Castle și Untold – atrag la
rândul lor anual mii de turiști străini, devenind astfel active strategice pentru
economiile locale ale acestor orașe „, comentează Elena Badea (foto), Director de
Marketing, EY România.

Proiectele
culturale sunt motoare ale regenerării urbane

Bilbao, aflat în Țara Bascilor din Spania, este acum un
model de regenerare urbană stimulată prin cultură, datorită Muzeului
Guggenheim. Într-o regiune lovită de o rată enormă a șomajului în anii 1990 (în
jur de 25%), planul de revitalizare, în valoare de 700 milioane USD, a crescut
atractivitatea orașului, a stabilizat un număr de 4400 de locuri de muncă deja
existente în oraș și a generat peste 1000 de locuri de muncă noi cu program
complet. Numărul de turiști de la lansarea oficială a muzeului încoace a
crescut de opt ori.
 
„Infrastructura
culturală reprezintă un catalizator al dezvoltării urbane: construirea unui
muzeu oferă adesea oportunități de angajare în proiecte de dezvoltare urbană
mari și de dezvoltare a unui nou <șului>> în jurul industriilor creative și culturale. Astfel de proiecte
emblematice cresc atractivitatea unui oraș pentru turiști, potențiale talente
și profesioniști cu grad ridicat de competențe„,
spune Elena Badea.
 

Dezvoltarea
unei infrastructuri culturale este o prioritate pentru România

La nivel global, unele orașe dezvoltă în mod special zone
culturale. Printre exemple se numără Zorlu Center din apropiere de Istanbul,
Odaiba din Tokio, NDSM din Amsterdam și Stratford City Development din Londra.
Zorlu Center, situat la nouă kilometri de centrul Istanbulului, include nu doar
un mall de cumpărături premium (de 105.000 metri pătrați), ci și un mare centru
cultural (de 55.000 metri pătrați) cu două teatre și spații expoziționale.

În
sezonul inaugural al centrului (2014-2015) au fost incluse 400 de spectacole cu
un public total de 500.000 spectatori.
 
Î

n Franța, turismul bazat pe cultură (festivaluri, muzică
live, operă și galerii de artă, însă fără sit-urile istorice) a generat 2,6
miliarde USD în anul 2013. Moștenirea culturală, activitățile și evenimentele
de profil reprezintă acceleratori de creștere urbană și joacă un rol major în
reînnoirea urbană.

În Japonia, insula artificială Odaiba aduce într-un singur
loc infrastructură de afaceri, culturală și de entertainment. Cele două muzee
de pe insulă și evenimentele culturale (Comic Market și Gundam Festival care atrag
gameri internaționali și entuziaști ai animației japoneze și ai cărților cu
desene manga, de tip japonez) subliniază succesul și atracția exercitate de
acest district al capitalei nipone. Comic Market atrage de două ori pe an
aproape 500.000 de oameni în cadrul unui eveniment care durează trei zile.
 

„În ceea ce
privește infrastructura pentru activitățile culturale, România necesită
investiții susținute pentru a acoperi un deficit evident. Dacă nu putem încă
vorbi de zone culturale construite special pentru a găzdui manifestări de mari
dimensiuni în condiții optime, putem însă să ne concentrăm pe dezvoltarea unei
infrastructuri urbane de mai mici dimensiuni, precum săli de concerte și
spectacole sau spații expoziționale. Am văzut cu toții din păcate ce consecințe
nefaste poate avea lipsa accesului la astfel de facilități în comunitate, dar
și impactul asupra industriilor creative precum cea muzicală și cea a artelor
spectacolului, cărora le lipsesc spațiile de expresie. Dezvoltarea acestei infrastructuri
este unul dintre elementele-cheie care pot stimula turismul cultural în
centrele urbane ale României„, explică Elena Badea

O
nouă clasă creativă se naște odată cu creșterea orașelor globale

Populația de la nivel global este tânără – 1,8 miliarde
de locuitori ai planetei aveau între 10 și 24 de ani în 2014, înregistrând un
record istoric – iar alfabetizarea la nivel global s-a îmbunătățit
semnificativ. Creșterea economică solidă și populațiile tinere generează un
context favorabil dezvoltării unui val de consumatori din clasa de mijloc în
multe piețe emergente. Această tendință nu este nicăieri mai puternică decât în
Asia și Africa. Asia numără în prezent 525 milioane de consumatori culturali din
clasa de mijloc.
 

Cuplată cu dezvoltarea de activități culturale,
urbanizarea stimulează, de asemenea, emergența unei noi clase economice, atât
în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare – clasa
„creativă”.

Conform lui Richard Florida, teoretician al studiilor
urbane, această clasă include oameni de știință, artiști, ingineri, designeri
și scriitori „super-creativi”, precum și „profesioniști ai
creației”, care activează într-o gamă largă de ocupații bazate pe
cunoaștere.
 

Clasa creativă reprezintă întruparea triadei
„Tehnologie, Talent și Toleranță”, conform definiției lui Florida, și
este un motor esențial de creștere, inovație și atractivitate în zonele urbane.
Combinația dintre prețurile mici ale proprietăților din interiorul orașelor și
încurajarea puternică a libertății creative a susținut revigorarea Berlinului,
care acum atrage artiști și antreprenori culturali din întreaga lume.
 

Conform studiului EY intitulat Global Talent in Global Cities 2015, Top 3 cele mai atractive orașe
pentru clasa creativă arată astfel:

1.   
New York – se bucură de o
scenă culturală unică, inclusă într-un mediu urban cosmopolit și progresist, în
general considerat benefic pentru activitățile creatoare;

2.    Londra – se poziționează în fața Parisului datorită deschiderii sale
internaționale (33% din populația orașului a fost născută în afara granițelor
țării, față de doar 12% în Paris);

3.    Paris – se clasează pe locul trei datorită moștenirii culturale și
activelor tehnologice, dar este penalizat de mediul antreprenorial mai slab.