Jurnalist sau strateg de vanzari? „Media isi redefineste relatia cu sursele de venit”

Mesajul conform caruia jurnalistii de la BBC ar trebui sa gaseasca modalitati care sa creasca veniturile companiei i-a socat pe angajati, care sunt ingrijorati ca aceste cerinte, ce tin de marketing, s-ar putea sa
compromita calitatea si standardele editoriale din presa.


Potrivit analistului media Iulian Comanescu, “acest
gen de presiune exista deja in redactiile romanesti, unde din punctul de vedere
al veniturilor este jale, dar sunt publicatii care au gasit solutii onorabile.”

In opinia acestuia, „faptul ca business-ul se amesteca cu jurnalismul chiar in
locul unde a inceput televiziunea marcheaza sfarsitul unei iluzii, aceea ca de
afaceri se ocupa o persoana sau o parte a organigramei si de continut, de editorial, o
alta”.

Ideea ca exista oameni care au stiut sa combine o viziune de
business cu o alta, editoriala, intr-un mod foarte precis si pe de alta parte
onorabil, sa creeze un raport functional intre interesele comerciale si
interesul public, sustinuta de Comanescu, este impartasita si de directori din mass-media precum Claudiu Serban sau Daniel Apostol, ori ziaristul Cornel Nistorescu, care au
acceptat sa comenteze subiectul pentru DailyBusiness.ro

Presa din intreaga
lume va adopta acest gen de strategii. Romania urmeaza trendul

“Media trebuie sa-si redefineasca relatia cu propriile surse
de venit, atata timp cat cititorii nu mai vin la fel de multi la ea – si nu ma
refer la ce se intampla in Romania, ci mai ales la ce e afara”, afirma
Comanescu, amintind ca  si in Romania exista cel putin un mare grup
media unde redactorii-sefi se duc la negocieri comerciale. 

“Eu insumi m-am ocupat de advertoriale la The Industry,
revista pe care o editez pentru Intact. E  in natura
advertorialului sa existe o implicare a redactiei si vorbim de un gen
jurnalistic-publicitar agreat, atata timp cat respecta regulile”, spune Comanescu.

Daca luam spre analiza cazul presei din Romania, observam ca “in
televiziune avem product placement si produse branded, iar in reviste, au inceput
sa apara pagini editoriale branduite si ele. E clar ca exista o colaborare intre
editorial si publicitate, in general in standardele etice admise”, arata
analistul media.
El sustine ca acolo unde nu se intampla inca asa ceva, si da
aici ca exemplu cazul cotidienelor, alternativa ramane “mizeria poltica, biasul
usor decelabil in majoritatea articolelor de opinie care se tiparesc sau se pun
pe net in Romania”.

[quote=Cornel Nistorescu]Poate jurnalistii vor ajunge sa faca si munca de agent publicitar la un moment dat[/quote]
Comanescu atrage atentia ca adevarata problema nu consta in
implementarea unor strategii precum cea a grupului BBC, ci mai degraba in ce masura
vor reusi jurnalistii sa conserve relevanta in noul peisaj si sa creeze o etica
cu care pot  servi si interesul
cititorului, “fiindca a ne replia pe vechile pozitii e imposibil. Nu de alta,
dar el, cititorul sau utilizatorul in slujba caruia ar trebui sa ne situam, nu prea
mai da bani pe lucruri serioase”. 

“O parte din ce in ce mai mare a business-ului numit
jurnalism nu se mai desfasoara in parametrii deontologici cunoscuti”, subliniaza
el.

Printre jurnalisti
parerile sunt impartite

In ceea ce priveste aceasta noua abordare a muncii de ziarist, sunt oameni din
breasla de parere ca a cere jurnalistilor sa vina cu idei de business este
inacceptabil. Altii considera insa ca este o simpla adaptare la
conditiile actuale.

“Jurnalistii nu ar trebui sa se implice in business. Odata implicati
in business ei nu mai sunt jurnalisti. In Romania se intampla astfel de
lucruri. Multi jurnalisti fac pe jurnalistii dar sunt oameni de afaceri”, spune ziaristul Stelian Tanase.

“Poti eventual sa fii proprietar de ziar, de televiziune si
atunci esti om de afaceri, nu esti ziarist. Ziaristul este acela care se ocupa
strict de culegerea informatiilor si de a le intoarce in spatiul public. Si mie
mi s-au facut propuneri de afaceri, dar am refuzat pentru ca am preferat sa
raman ziarist. Nu poti sa fi si una si alta”, sustine Tanase.

Pe de alta parte, jurnalistul Cornel Nistorescu e de parere
ca o astfel de abordare nu deloc nefireasca, in conditiile in care presa a
suferit transformari majore in ultimii ani.
„Conceptul de libertate de exprimare se transforma in
functie de nevoile societatii si ale marilor puteri. Daca acum 10 ani era o
ofensa sa ii spui jurnalistului sa vina cu idei comerciale, azi lucrurile s-au
schimbat, pentru ca apar alte nevoi care genereaza schimbarea regulilor si a
obiceiurilor. Si pana la urma si etica se adapteaza”, afirma Nistorescu.

Potrivit lui, principala cauza este situatia
economic, problemele finaciare pe care le intampina presa. “Daca in urma cu 7-8
ani 1.000 de euro era un salariu banal, pe care nu puteai sa iei un ziarist
foarte bun, azi cu aceiasi bani iti iei un redactor sef.  Au scazut salariile in presa de aproape 5
ori. A scazut si calitatea muncii jurnalistilor. Pana la urma ramane de vazut
spre ce ne indreptam, poate jurnalistii vor ajunge sa faca si munca de agent
publicitar la un moment dat”, declara Cornel Nistorescu.

Cum vad directorii
problema

Directorii din mass-media nu considera implementarea unor
astfel de strategii ca pe un lucru “strigator la cer”, ci cat se poate de normal si necesar in acelasi timp.  Cu toate acestea, intrebati daca
ar cere angajatilor din grupurile de presa pe care le conduc, sa vina cu cu idei de business, se sfiesc
in a da un raspuns concret.

“Daca tema pe care o abordeaza o publicatie sau un supliment
poate fi aducatoare de venituri, mi se pare corect ca talentul celor din
colectivul editorial sa poata genera elemente de continut care sa fie bine primte
de piata larga, de public si in acelasi timp diverse companii finantatoare sa doreasca sa se identifice cu subiectele abordate”, afirma Dan Apostol, CEO Money
Channel.  

Totusi, el nu poate sa spuna daca ar cere vreodata jurnalistilor de la Money Channel sa se implice in partea de business a companiei. “Incercam sa ne pastram
credibiliatea, incurajam jurnalistii sa fie jurnalisti si oamenii de la vanzari
sa ramana la vanzari”, spune Apostol.

Director general al Evenimentul Zilei si
Capital, Claudiu Serban, crede ca industria publicitatii nu mai poate sa fie unicul
finantator al mass-media, care trebuie sa isi gaseasca  si alte resurse de finantare.
[quote=Claudiu Serban, director general EvZ si Capital]Modelul traditional de a face business de presa nu mai
functioneaza nicaieri. Asta nu e o noutate[/quote]
“Ideea de a face din
jurnalistii pe care oricum ii platim niste varfuri de lance in gasirea unor
potentiali clienti nu mi se pare deloc gresita, asta in condtiile in care
jurnalistii isi fac treaba lor de ziaristi”, a adaugat directorul EvZ.

El este de parere ca managerii nu fac altceva decat sa incerce
sa profite de faptul ca jurnalistii sunt foarte conectati, ajung in diverse
medii si ar putea sa ursureze niste relatii de afaceri, ceea ce nu este un
lucru “strigator la cer”. “In final jurnalistul isi serveste publicul, ziarul
isi serveste patronul. Publicatia este o afacere, pe cand ziaristul are si un
rol social, la care nu patronul trebuie sa se gandeasca ci jurnalistul”, sustine Claudiu Serban.

Despre intersectarea busnessului cu media si
despre cum gestioneaza managerii situatia, analistul Iulian Comanescu este convis ca “desi
peroram despre separarea celor doua, unul din motivele crizei media este acela
ca in ultimele decenii managerii au inceput sa isi subordoneze de facto
redactorii-sefi, iar asta a dus la un gen de conducere cu tabelele in fata, cu
riscuri minime si ochii vesnic pe marginea de profit. Nu e de mirare ca marile
idei, ca implicarea Google in continut sau YouTube, au aparut mai nou in online,
unde nu exista o osificare organizationala asemanatoare cu cea din zona traditional
media”.