Selenis a realizat, printre altele, proiectul responsabilitatesociala.ro, primul portal de CSR (responsabilizare sociala a companiilor) din Romania, iar Dragos Dehelean, in calitate de presedinte al Asociatiei de Comunicare Ethos, s-a implicat in manifestari ca Olimpiadele Comunicarii sau Festivalul Internetics (editiile din 2004 si 2005).
DailyBusiness: Majoritatea pietelor din Romania se confrunta, in prezent, cu probleme in privinta recrutarii, angajarii si retinerii angajatilor in cadrul companiilor. Exista aceasta problema si la nivelul mediului online?
Dragos Dehelean: In piata de online, lucrurile sunt cu atat mai complicate. Asta desi exista o explozie a pietei, in privinta clientilor si a bugetelor investite. Unul din motivele principale este acela ca nu exista in spatiul universitar locuri unde sa fie pregatite resurse umane in vederea unei cariere in marketing/comunicare online, iar un altul ar fi perceptia absolventilor despre o cariera in online. Aici e in principal datoria pietei si a principalilor jucatori sa creasca „dezirabilitatea” acestui drum de cariera.
DB: Nu exista in Romania nici o institutie de invatamant superior care sa ofere pregatire in comunicarea pe mediul online?
DD: Din cunostintele mele, nu exista nicio astfel de specializare in vreo facultate romaneasca sau la nivel post-universitar/master. Tot din cunostiintele mele, facultatile de comunicare sunt cele mai avansate in privinta unor cursuri de specialitate. Insa faptul ca sunt „cele mai avansate” nu spune nimic despre calitatea acestor cursuri, la modul absolut.
DB: Ce credeti ca ar trebui sa faca facultatile de profil pentru a remedia aceste lacune?
DD:Facultatile ar trebui sa aduca practicieni din piata care sa predea astfel de cursuri, in asa fel incat sa le dea o orientare practica. Din pacate, facultatile de comunicare nu reusesc sa aduca specialisti care sa-i invete pe studenti abilitati elementare de scriere (esentiale in activitatea oricarui comunicator, in orice piata ar activa).
Invatamantul superior reactioneaza slab la tendintele pietei
DB: Credeti ca invatamantul superior este constient de nevoia unei pregatiri practice a viitorilor comunicatori in mediul online?
DD: Sa ne asteptam acum ca facultatile romanesti sa pregateasca resurse umane calificate pentru online – pare de domeniul SF-ului. Complica si mai mult lucrurile caracterul etatist al sistemului de invatamant. Asta inseamna capacitate mica de reactie la o tendinta a pietei cum este explozia din ultimii ani a online-ului.
DB: Care sunt cerintele angajatorului in ceea ce priveste pregatirea profesionala a unui viitor angajat in mediul online, respectiv consultanta online?
DD:Profilul unui angajat care sa dea performanta in comunicare online e din pacate unul prea complex pentru ce poate oferi piata romaneasca. Pe de o parte, el trebuie sa aiba bune cunostinte despre teoria comunicarii si a persuasiunii, in general. Publicul caruia ne adresam pe Internet raspunde la aceleasi argumente si la aceeasi calitate a comunicarii necesare pe orice alt mediu. Pe de alta parte, angajatul trebuie sa fie familiarizat cu specificul Internetului, sa fie un „heavy user”.
DB Aceasta calitate de „heavy user” este un criteriu esential pentru o cariera de succes in comunicarea online?
DD:Nu te poti astepta de la un comunicator sa inteleaga cum functioneaza blogosfera, daca nu este un blogger activ. Partea dificila este ca intelegerea comunicarii online nu poate veni fara ca angajatul sa fie atras de domeniul tehnic in general. Spre exemplu, fara sa aiba o minima idee despre programare. Ori pana acum, noi eram obisnuiti sa punem specializarea de comunicator in zona stiintelor „umaniste”, care in mod normal atrag anumite tipuri de personalitati. In schimb, comunicarea online are o mare legatura cu asa-zisul profil „real’.
DB: Pot fi impacate aceste doua profiluri?
DD: Experienta de pana acum ne-a aratat ca e foarte dificil sa gasesti angajati in care sa se regaseasca ambele profiluri: cel „umanist’ si cel „realist”. In schimb, tot experienta ne-a aratat ca e mai usor sa convertesti un om cu profil „realist” catre comunicare, decat invers. Nu in ultimul rand, pentru ca piata online se schimba foarte repede, iar modelele de business apar si dispar peste noapte, un angajat performant trebuie sa fie pasionat de studiu si de tot ce e nou. Trebuie sa se simta confortabil intr-un mediu in care schimbarea si incertitudinea sunt atributele esentiale.
Oportunitati de formare aproape inexistente pentru comunicarea online
DB: Care sunt ofertele de training, de formare, venite din partea institutiilor sau organizatiilor abilitate din Romania, pentru pregatirea personalului din domeniul comunicarii online?
DD: Oportunitatile de formare in domeniul marketingului si comunicarii online sunt aproape inexistente pe piata training-urilor. Exista destule oportunitati de formare pentru un programator web sau pentru un designer web. In schimb, in privinta comunicarii online, oportunitatile lipsesc cu desavarsire.
DB: Nu a semnalat nici o companie din piata aceste lipsuri de pregatire, nu au incercat sa le corecteze?
DD: Am vazut in ultima vreme incercari de coagulare a unor initiative din partea unor actori din piata. Insa nu am suficiente informatii despre rezultatele lor. Ceea ce pot sa spun despre Selenis este ca strategia noastra consta in consolidarea unui sistem propriu de training si formare. Cred ca orice agentie care vrea performanta ar trebui sa se concentreze pe stocarea si dezvoltarea cunoasterii organizationale. Foarte importante ar fi initiativele comune, in care liderii pietei sa impartaseasca din cunostinte in beneficiul intregii piete.
DB: Exista totusi o alternativa de pregatire a unui viitor specialist in acest domeniu?
DD: La ora actuala, singurele locuri formale in care se poate invata comunicare online sunt agentiile. Insa si aici vorbim de un subiect delicat, pentru ca si agentiile din online au inceput sa fie afectate semnificativ de fluctuatia fortei de munca. Ori pentru a pregati un comunicator pe online cu adevarat bun, e nevoie de mai multi ani.
DB: Mai exista alti factori care ar putea influenta situatia actuala a profesionistilor din onlineul romanesc?
DD: Un alt factor influentabil ar faptul ca taxele pentru online pe care sunt dispusi sa le plateasca majoritatea clientilor nu cresc proportional cu ritmul asteptarilor salariale generale din piata de comunicare. Va rezulta de aici ca perspectivele pentru a avea locuri cu adevarat profesioniste unde se poate invata comunicare online sunt sumbre.
DB: Care este rata de fluctuatie anuala a angajatilor din mediul online romanesc inregistrat in 2007, si la ce fluctuatie va asteptati pentru 2008?
DD:Nu am date statistice. Cred ca la ora actuala e mare, dar nu la nivelul celei din advertising sau PR. In schimb ma astept sa creasca, din pacate, din punctul meu de vedere viitorul suna si mai rau. Fluctuatia fortei de munca in online se va accentua pe masura ce marile companii vor constientiza ca au nevoie de profesionisti in online in interior. Pentru ca in mod logic, ii vor recruta tot din agentii. Aici este insa si o problema de responsabilitate a companiilor mari (respectiv multinationale) fata de piata pe care activeaza.
DB: Se poate vorbi si de o problema de adaptabilitate a angajatilor obisnuiti sa lucreze in mediul offline, atunci cand li se ofera posibilitatea de a lucra pe online?
DD: Da, pentru ca specialistii in comunicare cu experienta au nevoie de un timp semnificativ pentru a intelege si a se adapta la noile instrumente pe care le presupune Internetul. Cu aceste instrumente sunt insa din ce in ce mai obisnuiti studentii sau liceenii. Totusi, sa mergi cu strategia de recrutare doar catre acestia inseamna sa renunti la criteriul experienta si la abilitatile organizationale pe care le are un angajat senior.
E o greseala sa recrutezi oameni fara experienta organizationala
DB: Care este cea mai buna metoda de a angaja si de a recruta un angajat performant?
DD:Aici cred ca fiecare agentie va raspunde diferit. Spre exemplu, noi, la Selenis, am construit o baza importanta de know-how organizational, uitandu-ne la expertiza de pe piete dezvoltate. Cu ajutorul acestei baze de cunoastere, ne ocupam intern de formarea consultantilor nostri. In consecinta, strategia de HR a Selenis nu se concentreaza pe recrutarea unor oameni cu expertiza indelungata in online. Ne orientam catre oameni care au doi-trei ani de experienta organizationala.
DB: Ce parere aveti despre angajarile din randul tinerilor absolventi?
DD: Cred ca e o greseala sa te orientezi catre studenti, sau catre oameni fara experienta organizationala. Desi, asa cum spuneam, tinerii sunt mult mai deschisi si obisnuiti cu instrumentele online. Doar in mod exceptional angajam studenti, iar atunci cand o facem, ne asiguram ca recrutarea are un caracter formativ si se intampla in contextul unui grup din care sunt selectati cei mai promitatori candidati.
DB: Cat credeti ca va mai dura pana cand vor exista suficienti angajati pe domeniul online?
DD: Chiar si in cazul pietelor consolidate, vorbim de un deficit de resurse umane care este cea mai mare ingrijorare pentru actorii pietei, la mare distanta fata de orice alte preocupari. In Romania, cu siguranta vom avea in urmatorii ani deficite mult mai mari decat pe astfel de piete. Si asta datorita migratiei fortei de munca si a inflexibilitatii sistemului de invatamant.
DB: Ce solutii vedeti, totusi, pentru ameliorarea deficitului de personal?
DD: Solutiile se afla in capacitatea actorilor pietei de a colabora in vederea unei probleme comune. Depinde si atitudinea marilor companii, responsabilitatea pe care si-o asuma fata de piata locala si si-o pot manifesta prin reglementarea politicilor de achizitii, alegerea IMM-urilor locale si adaptarea „fee”-urilor la exigentele pietei europene.
DB: Puteti estima la ce cifra poate ajunge un salariu in comunicarea online in stadiul de entry level si pana la ce suma poate castiga un bun profesionist in domeniu?
DD: La nivel de entry level cred ca piata online este peste alte sectoare. Undeva intre 400 si 600 euro. In schimb, in zona superioara, salariile profesionistilor cu experienta se plafoneaza mai repede decat in advertising sau PR, spre exemplu. Cred ca doar in mod exceptional se poate trece peste 2.000, chiar si intr-o multinationala.