Imaginatie, fantezie, inovatie, originalitate, ingeniozitate, noutate, prospetime, geniu, nascocire, inventie, inspiratie, idei, talent, muza. Tot atatea sinonime pentru unul dintre cele mai dezbatute concepte din istoria omenirii, azi mai la moda ca niciodata: creativitatea.
Inainte de toate, exista multe cercetari si intelesuri „stiintifice” ale creativitatii. Ele sunt legate de nume precum Arthur Koestler, Eduard de Bono, Joseph Schumpeter, Jay Redfield Jamison, Jacques Hadamard, Graham Wallas, Ellis Paul Torrance, Alex Osborn, Alice Flaherty, J. P. Guilford, Genrich Altshuller, Rollo May sau Mihaly Csikszentmihalyi.
Inventatori, sociologi, matematicieni, americani, rusi, psihologi, economisti, neurobiologi, artisti, jurnalisti, psihiatri, critici de arta, manageri, publicitari – si cred ca v-ati saturat de enumerari – au incercat sa gaseasca o explicatie, sa formalizeze un proces, sa gaseasca mecanismele creativitatii.
De la Evrika incoace, toata lumea incearca sa dea o explicatie si un sens gandirii creative. Priviri obiective sau nu, structurate sau nu, unghiuri de abordare specializate sau nu, toate se impotmolesc undeva. In genere, in limitele contextului.
Asa incat, iata, de la caz la caz, cum creativitatea e lupta emisferelor, e lobul frontal, e depresie, e tulburare de personalitate, e brainstorming, e necaz, e gasirea de solutii, e fericire, e idee, e drumul catre idee, e gandire laterala, e arta sau inventie, e gandire sau inspiratie… e talent, dar poate fi si invatata… samd etc scl.
Pana si desteptul Thesaurus se balbaie, oferind 15 definitii acestui substantiv. Si multe, multe sinonime. Ce putem desprinde, in final, din consultarea incrucisata a dictionarelor, ca unica definitie inteligibila si operativa, e cam atat: creativitatea e abilitatea de a crea ceva nou.
Aducerea la lumina a ceva nou.
Plecand de la aceasta definitie (mai cititi-o o data, va rog deosebit), iata mai jos un rationament cam creativ (da, una duce la urmatoarea, care duce la cealalta, care duce la cealalta…)
Aducerea la lumina a ceva nou –
deci, 1: orice gest e creativ, in masura in care nu e ceva ce era dinainte
deci, 2: inainte de creativitate e invatarea, cunoasterea (caci ce era dinainte trebuie cunoscut)
deci, 3: un om care stie mai multe, e (teoretic) mai aproape de creativitate
deci, 4: munca, descoperirea, efortul, invatarea – sunt creativitate
deci, 5. sunt mai creativi cei mai curiosi, revoltati sau nemultumiti
deci, 6: pentru umanitate, rostul creativitatii pare a fi progresul
deci, 7: creativitatea e felul in care lasam in urma o lume mai buna
Aham.
Mai simplu spus, deci, creativitatea e iubire.
Articol scris de Sorin Tranca, Managing Partner, Creative Director Friends Advertising