Antonio Eram, Netopia, \”transmite\” din Silicon Valley: In Romania ne jucam in nisip

DailyBusiness.ro

: V-ati intors de curand din SUA, Silicon Valley. Acolo aveti o filiala inca din 2008 dar nu prea ati anuntat „miscari” business. Ce pregatiti?
Antonio Eram: Foarte curand o sa anuntam proiectul la care lucram deja de un an si jumatate, va produce o mica revolutie. In prezent incheg o echipa acolo, voi avea nevoie de maxim 10 oameni care sa se ocupe de acest proiect. L-am prezentat deja acolo. Auzind despre ce este vorba, 20 de oameni, fosti executivi si manageri ale unor companii, au devenit interesati sa lucreze pentru mine, sunt in proces de selectie. Dupa aceea, vom avea nevoie sa atragem fonduri.
[gallery:54]
DB: O.K., am mai auzit de proiecte ce ar provoca „revolutii”. Despre ce este, mai exact, vorba?
AE: Veti afla foarte curand, in maxim o luna. Vreau sa pun la punct o conferinta de presa in care sa prezint si demonstrez ce poate face noul proiect, care reprezinta un mix intre online si offline, poate fi folosit in mai multe medii. Acum astept sa primesc patentul pentru el. Proiectul este foarte bun, un fost director de la Motorola chiar a venit la mine si m-a felicitat, spunandu-mi ca si compania la care a lucrat a incercat ceva similar, insa au trebuit sa renunte lovindu-se de o problema pe care eu insa „am rezolvat-o elegant”.

DB: Deci deocamdata secret maxim. Cat de greu se acorda un patent?
AE: In SUA e un proces simplificat. In Uniunea Europeana, mai greoi. In Romania, mori in timpul procesului, iti vine sa te sinucizi. Nu vreau sa vorbesc despre proiect pana cand nu primesc acest patent.

DB: Ati gasit oameni sau fonduri dispuse sa investeasca in proiect? Despre ce sume vorbim?
AE: Va fi un proiect global, deci vorbim de milioane de euro. Cei 20 de oameni au inceput sa „dea din antene” si sa caute oameni si fonduri de investitii, sunt activi. Unul dintre ei de exemplu ma suna aproape zilnic sa imi spuna cu cine sa ne mai intalnim, ce a mai facut si asa mai departe.

In Silicon Valley ai nevoie de avocat cum ai nevoie de popa la noi

DB: Aud din ce in ce mai des de romani la Silicon Valley. Pare ca a devenit o chestiune „de fite” sa fii acolo, macar cu vorba.
AE: Din ceea ce stiu eu, nu sunt decat trei companii romanesti prezente acolo: BitDefender, Gecad si Netopia. Nu e deloc o chestiune „de fite”, dupa cateva luni petrecute acolo incepi sa intelegi cu adevarat unele lucruri extrem de utile pentru business, vii incarcat cu anumite energii pozitive, cunosti oameni, interactionezi, faci networking in adevaratul sens al cuvantului cu beneficii imediate.

DB: Care ar fi principalele trei diferente intre procesul de infiintare al unei firme in Romania si una in Silicon Valley?
AE: In primul rand fara doar si poate, ai nevoie de un avocat cum ai nevoie de popa la noi. Orice faci acolo trebuie verificat. Eu am angajat o firma foarte buna pe domeniul tehnic si platesc 800$/ora de consultatie. Este undeva aproape de minim, foarte ieftin fata de preturile de acolo. In al doilea rand, daca te apuci de unul singur, „de nebun”, sa incerci sa faci un proiect, te impotmolesti repede. Ai nevoie de contabili, trebuie sa ai timp sa vorbesti cu oameni, sunt multe „chichite” birocratice care la noi se rezolva uneori cu spaga. In al treilea rand, firma se poate infiinta exclusiv pe Internet, fara tone de hartoage ca la noi. Insa trebuie sa fii atent ce anume bifezi acolo, online. S-a intamplat sa marchez o casuta gresit acolo si m-am trezit cu IRS-ul (fisc-n.r.) langa mine, nu a fost foarte placut.

DB: Care sunt principalele lucruri pozitive pe care „le capeti” prin prezenta in Silicon Valley?
AE: In mod clar oamenii cu care ai sansa sa interactionezi. In Romania antreprenorii nu impartasesc informatii asa cum ar trebui sa o faca. Acolo, indiferent daca ai 0 dolari in cont sau 1 milion, ambii stau sa te asculte si sa vina cu sfaturi pentru tine, total deschisi. Sunt ca o mare familie care lucreaza in domeniul tehnologic, se ajuta intre ei. Conferintele si intalnirile sunt la ordinea zilei si ai sansa sa te afirmi in fata unor oameni cu adevarat importanti.

DB: Prin ce anume sunt diferite conferintele din SUA fata de cele din Romania?
AE: In general conferintele din Romania sunt o.k. organizate insa, din pacate, vin cam aceiasi oameni care spun in general aceleasi lucruri mai mult sau mai putin banale. Acum, cu criza economica, au inceput sa ceara mai putini bani vorbitorii internationali si au inceput sa mai vina si pe la noi, ce-i drept. Noi ne jucam in nisip inca, in gradinita noastra, in timp ce acolo se joaca la nivel global, nu au granite, sunt foarte relaxati, analizeaza la rece informatiile, iti ofera feedback instant. In Romania exista probleme de mentalitate.

DB: Puteti sa subliniati care ar fi aceste mentalitati care nu aduc lucruri bune romanilor?
AE: Suntem secretosi in loc sa discutam deschis despre anumite proiecte si sa cautam feedback.

DB: Secretozitate similara cu cea pe care o afisati in legatura cu proiectul pe care il veti anunta in curand?
AE: (zambind) Previzibila observatie. Nu, este vorba de altceva aici, trebuie intai sa primesc patentul pentru proiect, pentru a nu „imi fura” cineva ideea care chiar este originala.

DB: O.K. Continuati. Pe langa secretozitate, ce alte mentalitati diferite avem?
AE: Gandim „in granite”, nu gandim global. Pot numara pe degete cate firme din Romania cu activitati in online sau cu activitati tehnologice, in general, au iesit global. Si pana la urma, toti traim pe aceeasi bucata de stanca, ar trebui sa gandim „mai mare”. Apoi, romanii tind sa se descurajeze mai repede. Am un coleg aproape de biroul meu din SUA care are vreo 40 de ani si este la al 5-lea sau al 6-lea start-up. Cu primele a esuat. La fiecare esec se angajeaza un an si ceva in alta parte cat sa castige suficient capital apoi o ia de la capat. Nu se descurajeaza, din contra, invata din esecurile anterioare. In Romania, pana pornim o idee, innebunim.

Ar mai fi apoi faptul ca in Romania ne gandim intai la bani, la monetizare, si apoi la utilitatea proiectului in sine. Nu facem un minim studiu de piata cat-de-cat real si relevant inainte sa incepem un proiect.

DB: Dati-mi exemple de cateva intamplari relevante din SUA, din care sa reiasa mai bine mentalitatea antreprenorilor din Silicon Valley.
AE: In primul rand sunt birouri deschise, in stil cubical. Lumea trece prin fata lor, se uita, pot intra chiar si in lipsa mea acolo. Deseori gasesc numere de telefon pe masa, propuneri de colaborare, carti de vizita. Este un spatiu deschis si realizat special pentru a incuraja comunicarea. Nu e exclus ca intr-o zi sa intre cineva la mine si sa-mi ofere un feedback esential, pur intamplator. De asemenea, in fiecare zi are loc cate un eveniment unde colegi de-ai mei se aduna si discuta pe anumite teme – sunt grupuri care discuta despre iPhone, despre marketing, despre optimizarea site-urilor si asa mai departe. Prezenta este gratuita si poti afla o multime de lucruri interesante acolo. Poti gasi si potentiali clienti astfel.

DB: De ce anume va este cel mai teama in perioada aceasta?
AE: Ma gandesc ca poate imi „scapa” ceva in legatura cu proiectul pe care urmeaza sa il lansez cat de curand. Prea merge totul bine si toti mi-au spus ca nu vad ceva gresit. Am angrenat o intreaga masinarie de oameni, am creat un hype, asteptari mari si nu vreau sa dezamagesc. Odata pornit proiectul, nu mai este drum de intoarcere.

DB: Pareti foarte axat pe acest proiect. Cum ramane cu cele actuale, mai ales Web2Sms si Mobil Pay?
AE: Am o echipa buna aici care va avea grija de ele. Apoi, chiar si din SUA, sunt conectat permanent la ele, in timp real, pot da telefoane, mail-uri, videochat. Unicul minus ar fi ca nu ma pot intalni fata in fata cu oameni. Oricum, in cazul MobilPay se inscriu zilnic cam 5 clienti, fara sa-i contactam noi, se autosustine deja proiectul.

DB: Cat va costa prezenta in Silicon Valley?
AE: Destul de mult, evident. Nu atat chiria, care este undeva la 400$, cat drumul, masina, costuri adiacente si asa mai departe.

DB: Ce venituri ati generat pentru Netopia Sistem in 2009 si ce estimari aveti pentru 2010?
AE: In 2009 am avut venituri de circa 4,7 mil. euro, pentru anul acesta vrem cel putin 5,5 mil. euro.

DB: Cum ramane cu proiectul MyGod.ro?
AE: Acesta este deocamdata la nivel de experiment, „o jucarie personala”, nu va genera profit multi ani de acum incolo. Sunt curios sa vad ce se poate face pe o piata corupta de piraterie.

DB: Credeti ca alte proiecte ce incearca sa obisnuiasca oamenii sa plateasca pentru ceva ce poate fi „luat” gratis de pe net vor avea dificultati? Ma gandesc la Muvix, de exemplu, al Apropo Media.
AE: Da, le va fi foarte greu. Ca si MyGod.ro, si eOK.ro si Muvix.ro trebuie sa fie sustinute din exterior mult timp pana cand, eventual, vor produce profit. Cei de la Apropo Media isi permit sa sustina Muvix doar pentru portofoliu.