Varujan Pambuccian, membru in Comisia pentru tehnologia informatiei din Parlament, sustine ca o astfel de legiferare ar fi o mare greseala.
In opinia acestuia, aplicarea masurii ar demonstra ca mass-media online nu si-a gasit un model de business corect, din care sa isi poate sustine activitatea.
Efectul? Tot ce inseamna mass-media online va devini necompetitiva, prin subventionare sau prin primirea unor sume de bani din partea acestor companii, potrivit lui Pambuccian, care a adaugat ca publisherii nu vor mai cauta alte surse de finantare.
Ringier: Un model nou, cu detalii neclare
Si Andrei Frunza, online business manager in cadrul Ringier Romania, a afirmat ca este vorba despre un nou model economic al industriei, dar ale carui detali sunt inca neclare.
Reprezentantul Ringier estimeaza ca motoarele de cautare reprezinta un element important pentru ecosistemul traficului oricarui site de continut, avand o pondere de minimum 25%.
In acest context, Varujan Pambuccian este de parere ca respectivele companii, detinatoare ale motoarelor de cautare, nu ar fi dispuse sa plateasca pentru preluarea continutului online.
Si asta pentru ca ele functioneaza deja ca niste companii care isi platesc taxele si impozitele datorate statului.
In acelasi timp, Andrei Frunza considera ca motoarele de cautare ar putea fi dispuse sa plateasca pentru indexarea continutului online, doar daca aceasta investitie are potentialul de a le genera profit.
Pe de alta parte, intrebat cu cat ar creste veniturile publisherilor online, ca urmare a sumelor generate de companiile detinatoare de motoare de cautare, reprezentantul Ringier a spus ca este imposibil de facut o astfel de estimare momentan, in lipsa unor informatii detaliate referitoare la aceasta propunere.
“Fiind un business de continut/media, Ringier este in mod constant interesat de monetizarea acestuia. Din acest punct de vedere, online-ul ramane un subiect delicat, intrucat desi publisherii suporta integral costurile legate de producerea continutului, o mare pondere din venituri sunt acumulate de catre terti, printre acestia numarandu-se si motoarele de cautare. Inainte de a avea o pozitie, asteptam o varianta finala a proiectului legislativ”, a adaugat Andrei Frunza.
Pambuccian: Masura, imposibil de aplicat la nivelul UE
In ceea ce priveste posibilitatea legiferarii acestei masuri si pentru online-ul romanesc, Pambuccian a afirmat ca masura ar fi imposibil de aplicat la nivelul intregii Uniuni Europene, deci si in Romania, chiar daca se va aplica in Germania.
“Cu exceptia TVA-ului, Comisia Europeana nu poate legifera taxe care sa se aplice la nivel national”, a precizat reprezentantul Comisiei pentru tehnologia informatiei din Parlament.
Google: Costurile aditionale duc la ineficienta
In replica, reprezentantii Google in Romania au citat pozitia exprimata recent de Eric Schmidt, presedinte executiv al Google, care este de parere ca acest tip de reglementari vor reduce nivelul de dezvoltare al Internetului, pentru ca vor crea costuri aditionale care duc la ineficienta.
„Internetul este o componenta foarte importanta a succesului economic al Germaniei. De aceea, trebuie acordata o atentie deosebita unor asemenea schimbari. Initiativa nu este o lege care se refera la Google, ea va afecta mai multe servicii web si nu este solutia cea mai buna de a da bani publicatiilor. Mai degraba as alege sa incercam sa gasim impreuna cu presa noi modalitati de obtinere a veniturilor si fluxuri de licentiere”, afirma recent presedintele executiv al Google.