Ca orice altceva in business, procesul de cautare al unui loc de munca trece printr-o revolutie, de la aparitia Facebook-ului, Twitter-ului, LinkedIn-ului sau a altor retele sociale.
„Vanatorii” de job-uri din ziua de azi trebuie sa invete sa navigheze pe retelele sociale, sa invete sa se promoveze pe acestea, fara sa o faca insa intr-un mod prea evident, astfel alungandu-si „fanii” sau „prietenii” virtuali. Acestia trebuie sa fie buni manageri ai numelor lor virtuale, cea mai mica „alunecare” putand sa descurajeze potentialii angajatori.
„Multi recruiteri nici nu stiu cum sa dea de tine altfel decat pe retele sociale”, spune Nancy Halverson, senior vice president la compania de recrutare MRINetwork. „Deja nu mai este facultativ, pentru un job cat mai bun, trebuie sa fii prezent online si in special pe retele sociale”, continua aceasta.
In Romania, in prezent, lucrurile urmeaza un trend similar, desi semnalele nu sunt inca atat de puternice. „Nu cred ca un interviu online poate suplini un interviu individual, fata in fata, in prezent. Acum angajatorii au insa la dispozitie mult mai mult decat CV-ul, scrisoarea de intentie si recomandarile unui candidat. Cautandu-i si ‘rasfoindu-i’ prezenta online, pot compila un adevarat dosar”, spune Ionut Oprea, seful IAB Romania, o persoana conectata continuu la New Media.
Acesta considera ca specialistii cauta pe retelele sociale trei lucruri. „In primul rand, se uita dupa potentiali viitori angajati ce nu sunt prezenti pe site-uri de joburi, dar au activitate pe retele sociale, activitate ce vorbeste destul de clar despre ceea ce sunt capabili. In al doilea rand, pentru acestia, cauta semnale care ar putea sa-i califice sau chiar sa-i descalifice in vederea construirii unei liste scurte. In al treilea rand, pentru lista scurta, cauta piste pe care sa le dezvolte in cadrul interviurtilor individuale”, declara Oprea.
Pentru multi oameni insa, metodele moderne de gasire a unui job pot parea dificile, stresante, mai ales daca nu sunt conectati atat de bine la tehnologie. Lucrurile stau asa si in Romania, dar si in afara, in state mult mai dezvoltate.
„A ajuta oamenii sa invete cum sa se foloseasca de retelele sociale devine unul dintre principalele preocupari ale noastre, in acest sens dezvoltand cursuri specializate de consiliere”, spune Nancy Richmond, director asistent la Massachusetts Institute of Technology. „Le aratam ca social media este o modalitate fantastica de a demonstra angajatorilor ca sunt conectati la principalele trenduri. S-ar putea dovedi crucial pentru carierele lor”.
Daca in Romania aceste cursuri lipsesc aproape cu desavarsire, in SUA, usor-usor, ele devin o industrie in sine. Sesiuni de training pe retele sociale au inceput sa se predea la facultati din intreaga tara. Nu numai studentii si cei ce cauta joburi merg la astfel de sedinte, ci chiar si parte din guvernanti. Astfel, mai multi membri ai Camerei de Comert merg la cursuri despre importanta retelelor sociale.
„Nu ne marginim doar sa aratam oamenilor de ce este important sa ai o prezenta pe retele sociale, ci le explicam si cum sa fie relevanti si sa se comporte in dialoguri pe aceste platforme”, spune Laurie Boettcher, care preda astfel de cursuri.
Cursurile se adreseaza in special persoanelor ce au activat in industrii care nu necesitau prezenta pe retele sociale, cum ar fi in manufacturi. Intr-o perioada in care rata somajului a crescut aproape peste tot in lume, oamenii se simt debusolati, desi au cunostintele si pregatirea necesare pentru a capata un job. Acestea nu sunt din pacate suficiente. Solicitantii trebuie sa stie si cum sa caute.
Un exemplu concret relateaza The New York Times.
In 2008, dupa 20 de ani de munca intr-o firma, Oliver Schmid a fost concediat. Imediat, a facut tot ceea ce incearca si alti candidati – si-a trimis CV-ul catre mai multe firme si a asteptat sa fie contactat. „Cumva insa se pare ca randurile mele nu au impresionat, asa ca nu am primit niciun raspuns”, povesteste acesta.
Problema principala, spune el, este ca acel CV nu arata „intreaga sa poveste”, pasiunea depusa in activitate, felul in care se dedica muncii, comunicarea, empatia si dedicarea sa, personalitatea lui.
Dupa ce a citit informatii si sfaturi pe mai multe forumuri, Schmid si-a facut cont de Twitter si a inceput sa povesteasca altora despre profesia lui. „Initial nu eram destul de priceput. Nu aveam coerenta. Dupa mai multe luni insa, m-am obisnuit, mi-am format o comunitate destul de mare si am inceput sa ma lansez in dialoguri diferite, cu potentiali angajatori chiar”.
Miriam Salpeter, consilier din Atlanta, subliniaza ca prezenta pe Twitter sau Facebook nu garanteaza gasirea unui job. „Ceea ce reusesti insa sa faci pe retele sociale este sa iti largesti aria de influenta. Trebuie sa maresti numarul oamenilor ce te urmaresc, oameni relevanti”.
Pentru Schmid, aventura sa pe retele sociale a avut o finalitate buna. Un fost coleg i-a remarcat posturile de pe Twitter si i-a oferit un post de freelancer la o companie de tehnologie norvegiana. Pe parcurs, jobul a devenit unul permanent, de lunga durata. „Fostul meu coleg nici macar nu cauta sa angajeze, pur si simplu i-a placut felul in care comunicam si mi-a oferit acest post”, a mai spus Schmid.