Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat marţi definitiv în favoarea Comisiei Europene şi împotriva companiilor Apple şi Google în două procese de lungă durată cu mize financiare importante, relatează AFP.
Instanţa supremă europeană a decis că Google trebuie să plătească o amendă uriaşă pentru abuzul de poziţie dominantă.
În cazul Google, judecătorii au confirmat o amendă de 2,4 miliarde de euro impusă grupului Mountain View în 2017 pentru abuz de poziţie dominantă pe piaţa căutărilor online. Aceasta este a doua cea mai mare sancţiune financiară impusă vreodată de UE într-un caz antitrust.
Gigantul tehnologic a făcut recurs împotriva amenzii, care iniţial a fost stabilită de Comisia Europeană în 2017. Atunci, a fost cea mai mare sancţiune pe care Comisia a impus-o vreodată. Ulterior, a mai apărut o amendă de 4,3 miliarde de euro, tot împotriva Google.
Decizia de marţi pune capăt unui caz de lungă durată care a fost introdus pentru prima dată de firma britanică Foundem în 2009, atunci când Marea Britanie era parte a UE. Un alt reclamant, site-ul Kelkoo, a numit decizia „un câştig pentru concurenţă loială şi alegerea consumatorilor” într-o postare pe X, potrivit BBC.
Curtea Europeană de Justiţie (CEJ), care a pronunţat marţi hotărârea, a declarat că autorităţile europene au avut dreptate să considere comportamentul Google „discriminatoriu”, iar recursul său „trebuie respins în întregime”.
„Recursul formulat de Google şi (societatea-mamă) Alphabet este respins”, a anunţat CJUE.
Google a fost acuzată că favorizează serviciul său de comparare a preţurilor Google Shopping prin faptul că îşi face concurenţii practic invizibili pentru consumatori. Google a fost obligat să modifice modul în care sunt afişate rezultatele căutărilor sale pentru a se conforma cerinţelor europene.
Tribunalul European de Primă Instanţă s-a pronunţat în favoarea Comisiei într-o primă hotărâre pronunţată în noiembrie 2021. Cu toate acestea, Google a formulat un nou recurs, solicitând anularea amenzii.
Avocatul General, Juliane Kokott, a propus în ianuarie menţinerea amenzii. Cazul a început în 2010, odată cu deschiderea unei anchete de către Bruxelles, în urma unor plângeri din partea concurenţilor.
Acesta este unul dintre cazurile majore deschise de Bruxelles împotriva Google, care deţine recordul pentru cele mai mari două amenzi aplicate vreodată de executivul european pentru practici anticoncurenţiale.
Amenda de 2,4 miliarde de euro pentru Google Shopping a fost o sumă record în momentul în care a fost impusă. Ea a fost depăşită în 2018 de o amendă de 4,3 miliarde pentru abuz de poziţie dominantă a sistemului de operare Android pentru telefoane mobile.
În total, Google a fost amendat cu peste 8 miliarde de euro pentru diverse încălcări ale legilor concurenţei.
Grupul este, de asemenea, sub tirul criticilor în Statele Unite şi în Regatul Unit.
De luni, acesta se confruntă cu al doilea proces major în mai puţin de un an intentat de guvernul american, care îl acuză de înăbuşirea concurenţei în domeniul publicităţii online. Vineri, autoritatea britanică pentru concurenţă, CMA, a acuzat de asemenea Google că abuzează de poziţia sa dominantă pe aceeaşi piaţă a publicităţii care reprezintă principala sa sursă de venituri.
De asemenea, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), completul de ultimă instanţă, a decis că Apple trebuie să ramburseze Irlandei 13 miliarde de euro reprezentând impozite restante pentru că a beneficiat de avantaje fiscale nejustificate, considerate ajutoare de stat ilegale.
Cazul Apple datează din 2016, când Bruxelles-ul a ordonat producătorului celebrului iPhone să restituie Irlandei suma de 13 miliarde de euro. Suma corespunde beneficiilor obţinute în urma unui tratament fiscal favorabil între 2003 şi 2014 în această ţară, unde Apple îşi repatriase toate veniturile obţinute în Europa (precum şi în Africa, Orientul Mijlociu şi India).
Pentru Comisia Europeană, filiala irlandeză a Apple a plătit o rată efectivă derizorie a impozitului pe profiturile sale europene „variind de la 1% în 2003 la 0,005% în 2014”.
În primă instanţă, însă, Tribunalul UE a anulat decizia executivului european din 2020, o palmă răsunătoare pentru comisarul pentru concurenţă Margrethe Vestager, care era responsabilă de acest caz.
Comisia a făcut apel. Într-o nouă turnură, în noiembrie 2023, avocatul general al CJUE, Giovanni Pitruzzella, a emis o opinie – neobligatorie, dar care este urmată în general de judecători – punând la îndoială victoria Apple. Acesta a propus Curţii să anuleze hotărârea şi să trimită cauza înapoi la Tribunalul UE „pentru o nouă decizie pe fond”.
Cu toate acestea, Curtea nu a urmat acest sfat şi „se pronunţă definitiv asupra litigiului şi confirmă decizia Comisiei Europene din 2016: Irlanda a acordat Apple un ajutor ilegal pe care acest stat este obligat să îl recupereze”, se explică într-un comunicat de presă publicat marţi.