Numarul tranzactiilor de locuinte realizate de utilizatori finali a fost intotdeauna redus (in 2007 analistii estimau ca peste 50% din tranzactiile de pe piata erau realizate de investitori).
Cauzele pentru care utilizatorii finali, in cea mai mare parte din clasa medie, nu s-au imbulzit niciodata sa cumpere locuinte in stadiu de proiect sunt lipsa lichiditattilor, lipsa de incredere in fata ideii de proiect – un concept inca nou pentru Romania – si mai ales, lipsa unor metode de finantare flexibile, care sa se adapteze nevoilor lor reale, a aratat Zvik.
In realitate, mai multi oameni de afaceri au intrezarit oportunitatile date de proiectele imobiliare, corelate cu nevoia de locuinte a populatiei si au cumparat masiv in fazele de inceput. Asadar, utilizatorii finali nu au fost niciodata cei care sa cumpere masiv locuinte, pentru simplul motiv ca ar fi trebui sa fi avut disponibili 25% din valoarea locuintei, adica avansul minim, a adaugat Zvik.
Be Igloo revinde circa 800 de apartamente in Capitala.
„Diferentele dintre o companie puternica si serioasa, care a facut niste calcule pe termen lung si care si-a propus sa obtina profituri decente, dar constante in timp, si oportunisti, sunt multiple”, a declarat Zvik.
„Spre exemplu, daca Romania Invest si King Sturge au analizat indelung piata imobiliara, cautand modalitati de plata care sa ajute populatia si revanzand apartamentele cu un profit decent, de maxim 40% , oportunistii sunt cei care isi doresc sa castige bani repede si sa munceasca un timp cat mai scurt”, a precizat acesta.