Cel mai mare „defect” al programului Prima Casa in ochii dezvoltatorilor sau jucatorilor in constructii a fost faptul ca acesta nu sprijina sectorul constructiilor.
De asemenea s-a spus ca nu se sprijina achizitiile de locuinte noi, astfel ca piata de apartamente vechi a fost singura care a avut cu adevarat de castigat, cel putin direct.
Totusi, aceasta critica, desi relevanta la nivel de piata, nu este valabila per total. Exista si dezvoltatori care au vandut in principal prin acest program, un exemplu in acest sens fiind proiectul Rasarit de Soare, realizat de Conarg.
Prin urmare, poate ca problema vanzarilor slabe de locuinte noi a fost determinata de faptul ca aceste locuinte nu sunt in targetul clientilor Prima Casa.
O alta lacuna mult discutata viza plafonul garantiilor, prea redus, de numai 60.000 euro. Vocile critice spuneau ca acesta trebuia sa creasca, pentru a acoperi si apartamentele noi, mai scumpe.
Ambele probleme au fost rezolvate prin modificarile aduse programului, prin care se acordau garantii mai mari pentru constructii noi, realizate de la zero. Din nefericire pentru sectorul constructiilor, clientii au ramas atasati tot de apartamentele mai ieftine, asa ca au ramas fideli in mare parte tot pietei vechi.
Analistii imobiliari nu vad insa cu ochi rai orientarea spre locuintele vechi. „Peste tot in lume se cumpara mai multe apartamente vechi, decat locuinte noi. Este normal sa fie asa, pentru ca oferta este mai mare pe segmentul de vechi”, spune Catalin Scripcaru, presedintele Century 21.
Ca programul nu a dinamizat constructiile ramane un fapt. Totusi, initiativa a avut si efecte pozitive. In primul rand, a adus pe o piata complet haotica la nivel de pret, cea a apartamentelor vechi, un etalon: 60.000 euro.
Problema majora a pietei de locuinte vechi este ca de multe ori, proprietarii stabilesc pretul dupa ureche. O data cu Prima Casa, toti au incercat sa ajunga in zona de pret a programului, pentru a reusi sa vanda.
„Nivelul prevazut in Prima Casa este bun ca etalon, iar acest etalon nu va disparea usor, chiar daca programul nu va continua. Programul nu a stabilit doar un etalon de pret, ci si de eligibilitate a unui cumparator pentru un credit”, spune Valentin Ilie, directorul executiv al Coldwell Banker.
Un alt efect pozitiv al programului este, in viziunea lui Ilie, faptul ca a creat „un sentiment de accesibilitate”. Astfel, programul transmitea: „chiar daca ai venituri mai mici, poti sa iti iei o casa”.
De asemenea, programul a avut si unele efecte indirecte. „Noi nu am vandut mult prin Prima Casa, dar ne-a ajutat si pe noi indirect, la nivel de interes si trafic in agentii”, spune Ilie.
Mai mult, analistii se asteapta ca tranzactiile sa cunoasca un usor recul in momentul in care Prima Casa se va incheia.
Catalin Scripcaru, presedintele Century 21 Romania, se asteapta ca piata sa cunoasca un usor recul anul acesta, in cazul in care Programul Prima Casa nu va mai fi continuat.
„Probabil programul se va incheia in acest an, iar bancile vor veni cu oferte de creditare alternative. Creditarea prin Prima Casa oferea insa clientilor mai multa incredere, prin acele garanti ale statului”, spune Scripcaru.
Scripcaru vede anul 2011 pe scadere atat ca urmare a finalizarii programului Prima Casa, cat si ca urmare a situatie politice , care nu este deloc roz si care nu poate provoca o infuzie de incredere in economie. Un alt factor care va determina scaderea pietei in opinia sefului Century 21 este faptul ca bancile inca nu s-au apucat serios sa execute silit.
Reprezentantii Fondului National de Garantare (FNG) au declarat saptamana aceasta, pentru imopedia.ro, ca pana in prezent, in cadrul programului Prima Casa 3 au fost acordate garantii de 37 milioane euro din plafonul de 200 milioane euro pentru 2011. In plus, oficialii FNG spun ca actualul ritm de alocare a garantiilor ar presupune o epuizare a plafonului de 200 milioane euro pana in vara.