Doctorul Inginer Lucian Melinceanu, președinte al Asociației Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri din România a subliniat elementele la care trebuie să fim atenți atunci când cumpărăm un apartament nou sau o casă, scrie stirpesurse.ro.
Primul aspect constă în informații minime despre structura casei, iar mai apoi trebuie să cerem cartea tehnică a blocului. Aceasta se află la administratorii imobilului care au obligația de a o arăta la cere.
Refuzul de a prezenta spre consultare documentul de mai sus poate fi de la sine înțeles. Cineva care nu are nimic de ascuns vă va arăta imediat cartea tehnică.
Oricum, în principiu, ar trebui ales un apartament/o casă într-un imobil construit după anul 1977, pentru că de atunci există unele standarde. Apoi, în mod obligatoriu, în cazul unui imobil nou trebuie analizat proiectul, iar dacă vorbim de o construcție veche, trebuie verificată expertiza tehnică, pentru că unele blocuri ar putea fi catalogate ca fiind cu risc seismic.
„Toate aceste demersuri, consultarea cărții tehnice și a eventualei expertize tehnice, în cazul cădirilor vechi, dar și cea a proiectului, când vorbim de construcție nouă, trebuie realizate de specialiști în structuri, care pot certifica dacă clădirea are probleme sau nu. E cam ca atunci când îți cumperi o mașină la mâna a doua și te duci să o vezi cu un mecanic”, a mai spus Lucian Melinceanu
Mai citește și: Hidroelectrica investește în panouri. Unde va fi amplasat cel mai mare parc solar. Costuri de miliarde
Normele de după cutremurul din 1977 ajută la construirea unor locuințe mai sigure și mai rezistente la cutremure. Exită, în cartea tehnică, un proiect de rezistență realizat după respectivele norme. Dacă au fost respectate, atunci casa are un grad crescut de siguranță.
„Nu spun că proiectele realizate conform normativelor anterioare sunt neapărat proaste, dar ca să stea liniștit e bine ca un neprofesionist să pună această condiție. Apoi, apartamentul vizat nu trebuie să aibă modificări față de structura din proiect.
Cel mai important este ca structura de rezistență să fie intactă și acest lucru se verifică destul de ușor. La lovire, nu una foarte puternică, pereții de umplutură vibrează ușor spre deosebire de cei din structura de rezistență care sunt extrem de rigizi.
În plus, se verifică existența elementelor vizibile din structura de rezistență, adică grinzi, pereți, stâlpi și corespondența dintre situația din realitate și cea din proiectul de rezistență”, a încheiat inginerul Melinceanu.
Te-ar mai putea interesa și: Aplicația „amiabila” pentru accidente te scapă de RCA. Formularul poate fi completat online. Firmele de asigurări vor suna clienții