Mediul privat critica statul: Programele din constructii mai mult incurca

Reprezentantii dezvoltatorilor imobiliari si cei ai firmelor din domeniul constructiilor au dezbatut, in cadrul seminarului Construct Forum, organizat de Mediafax, nemultumirile legate de lipsa de sprijin a statului fata de domeniile in care acestia activeaza, ineficienta si chiar „prejudiciile” pe care Programul de Reabilitare Termica le aduce jucatorilor de pe piata de tamplarie termoizolanta.

„Sunt doua feluri de manageri, cei care explica de ce nu au facut si cei care fac. Statul roman face parte din prima categorie. Piata statului este cea mai importanta pentru constructori, daca statul se imbolnaveste si mediul privat sufera”, a declarat Dan Ioan Popp, presedintele dezvoltatorului imobiliar Impact.

„Eu locuiesc in nord si atunci cand vin spre centrul orasului, am descoperit niste rute ocolitoare ca sa nu stau in trafic prea mult si platesc kilometrul de 4 ori”, a mai spus Popp, pentru a sublinia deficientele de infrastructura.

Vorbind despre strategia statului de a strange bani la buget, seful Impact considera ca recuperarea TVA-ului din tranzactiile imobiliare realizate de investitori ca persoane fizice, in 2006-2008, este „o miscare buna”.

Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a pus sub sechestru averile mai multor oameni de afaceri care au facut tranzactii in imobiliare in anii trecuti fara a plati TVA, desi operatiunile s-au realizat pe persoana fizica. Aplicarea de TVA pe acest tip de tranzactii a intrat in vigoare din 2008, o data cu modificarea Codului Fiscal.
[quote=Marcel Barbut, director general Adeplast]Programul de reabilitare termica incurajeaza escrocii[/quote]
Popp mai atrage atentia asupra faptului ca nu este corect ca firmele din mediul privat sa faca infrastructura din banii lor. „Trebuie sa vina vremea cand aceste lucrari, care sunt de interes public, sa fie rascumparate de stat”, a spus omul de afaceri, adaugand ca atunci cand nu exista bani solutia este concesiunea.

Despre concesiune, Radu Berceanu, ministrul Transporturilor si Infrastructurii, spune ca procesul nu este atat de simplu. „Primul contract de concesiune realizat de stat pe drumul Comarnic-Brasov inca se negociaza. Pana la sfarsitul anului, sper sa se incheie contractul. Negocierile pe contract dureaza de 6-7 luni, dar nu ne putem permite sa semnam o a doua aberatie”, a declarat Berceanu, referindu-se la contractul cu compania Bechtel.

El a mai adus in discutie si contestatiile la licitatiile publice venite din partea jucatorilor de pe piata: „in Austria, la 100 de licitatii sunt 2 contestatii, la noi sunt 120”.

Lucrarile de infrastructura finantate de stat au, potrivit lui Dan Ioan Popp, cea mai mare contributie la cifra de afaceri din constructii. Problema acestora insa este lipsa de transparenta si ritmul lent de lucru.

Nicolae Noica, fost detinator al portofoliului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, a criticat lipsa de transparenta din jurul contractului Bechtel. Berceanu a replicat ca statul nu poate face public contractul, ca urmare a unei clauze de secretizare.

Noica a atacat si faptul ca nu se reziliaza acest contract, subliniind ca plata penalitatilor de 100 mil. euro in cazul unei rezilieri inseamna un avantaj pentru stat, avand in vedere ca „valoarea contractului a crescut de la 2,5 miliarde euro la 5,6 miliarde euro”. Bechtel a obtinut aceasta majorare in cursul anului trecut, invocand schimbarea conditiilor si preturilor din piata
[quote=Dan Ioan Popp, presedintele Impact]Recuperarea TVA-ului din tranzactiile imobiliare realizate de investitori ca persoane fizice este o miscare buna[/quote]
Daca dezvoltatorii resimt acut lipsa de masuri anti-criza, nu sunt prea multumiti nici de programele Prima Casa si de reabilitare termica. Teoretic, acestea sunt benefice pentru industriile adiacente constructiilor, dar unii antreprenori considera ca in practica, ele nu ajuta cu nimic.

70% din tranzactiile pentru Prima Casa vizeaza locuinte vechi, astfel ca dezvoltatorii nu au prea mult de castigat de pe urma programului, pe care il considera mai degraba unul social decat de sprijinire a economiei.

„Programul Prima Casa nu este un panaceu pentru criza din constructii”, a replicat insa Rodica Ionescu, consilierul presedintelui Fondului National de Garantare.

„Totusi, Fondul a venit cu un raspuns la doleantele constructorilor, lansand un instrument destinat clientilor care primesc preaprobari de credite in programului. Acestia pot rezerva apartamente in proiecte rezidentiale in constructie, iar dezvoltatorul poate obtine o finantare bancara, ca urmare a cresterii gradului de contractari”, a mai spus Rodica Ionescu.
[quote=Radu Berceanu, ministrul Transporturilor]In Austria, la 100 de licitatii sunt 2 contestatii. La noi, sunt 120[/quote]
Reabilitarea termica este un program care ar trebui sa aduca 10 miliarde de euro companiilor din domeniile conexe, cum ar fi producatorii de tamplarie termoizolanta si companiile de constructii.

„Cu un obiectiv de 3 milioane de apartamente si o rata de finalizare de 30.000 de apartamente pe an, programul face mai mult rau decat bine companiilor de tamplarie termoizolanta”, a spus Valentin Petrescu, presedintele patronatului de tamplarie termoizolanta.

„Piata a scazut cu 40-45% anul acesta, ca urmare a crizei economice, dar si a faptului ca romanii asteapta banii de la stat pentru reabilitare termica si amana sa isi izoleze singuri casa. Statul ar trebui sa spuna ca acest program va dura, dupa un calcul matematic, 100 de ani, si atunci oamenii nu vor mai astepta. Reabilitarea termica merge cu pasi de melc si gresiti cateodata”, a adaugat Petrescu.

El propune Guvernului realizarea unui program „Rabla” la ferestre, argumentand ca daca germanii au preluat de la noi sistemul folosit in industria auto, putem si noi sa preluam de la ei programul „Fereastra veche”. Acesta ar contribui, in plus, si la reciclarea unor mari cantitati de sticla si lemn.

„Guvernul se impacienteaza pentru grevele sindicale si nu realizeaza ce ar presupune pentru economie o greva fiscala din partea IMM-urilor, care acopera 85% din produsul intern brut”, a avertizat Valentin Petrescu.
[quote=Valentin Petrescu, presedintele patronatului de tamplarie termoizolanta]Reabilitarea termica merge cu pasi de melc si gresiti cateodata[/quote]
Marcel Barbut, directorul general al firmei de tamplarie termoizolanta Adeplast, spune ca „programul de reabilitare termica incurajeaza escrocii”, pentru ca de multe ori la licitatii vin firme cu preturi extrem de mici, care nu fac treaba de calitate, dar se impun si castiga contractele, pe fondul lipsei unor specialisti in cadrul administratiilor locale.

Claudiu Georgescu, presedintele Asociatiei Producatorilor de Materiale de Constructii din Romania, impartaseste opinia sefului Adeplast si spune ca intr-adevar, administratia locala este nepregatita, la nivel tehnic.

Pe de alta parte, Dan Ioan Popp de la Impact subliniaza irelevanta disputei stat-producatori, avand in vedere contributia reabilitarii termice in cifra de afaceri din domeniu, de doar 0,3%.

El ataca insa statul pentru intarzierea unei clasificari energetice a fondului locativ, mai ales ca majoritatea fondului locativ vechi ar fi clasificat la clasa C in cazul unor certificari.

„Este ca si cum ai cumpara un harb care nu are voie sa circule. Nu poti sa cumperi o rabla si sa platesti o masina noua. Problema pietei este ca nu facem aceasta clasificare, ceea ce creeaza confuzie. Ca si cum am juca fotbal, dar fiecare cu mingea lui”, a exemplificat Popp.