Potrivit topului statelor cu cel mai mare risc de a intra in incapacitate de plata sau mai bine spus de a da faliment, intocmit de CMA Vision, o divizie a gigantului financiar CME, Romania a revenit luni pe locul 9, pe fondul instabilitatii politice. O pozitie ”fruntasa” pe care o ”disputam” de ceva vreme cu Grecia, tara despre care se spune ca a dovedit ca limitele cheltuieilor irationale nu au… limite, devenind ”performera UE in materie de dezmat bugetar si de minciuni statistice”, potrivit expertului economic Bogdan Glavan, membru al American Economic Association. Suna destul de cunoscut, nu?
Relativa revenire a economiei din ultimul trimestru fata de trimestrul precedent, reliefata de datele INS, nu arata, potrivit expertilor, decat ca, cel mai probabil, traversam o criza sub forma de W, in care urmeaza un nou punct de scadere in primul trimestru din 2010.
„Suntem, din punct de vedere economic, cu mult sub nivelul de anul trecut si, din pacate, nu intrevad semnale pozitive reale, dincolo de efectele temporare ale stimulentelor acordate de marile state ale lumii”, spune analistul economic Cristian Dinulescu. La randul sau, expertul Vlad Muscalu, senior economist in cadrul ING Bank Romania, declara recent: ”Nu suntem foarte optimisti. Un scenariu economic de tip W prinde tot mai mult teren”.
De unde aceasta ingrijorare? Dincolo de rezultatele din T4, care se anunta a fi semnificativ mai bune fata de cele din trimestrele anterioare, avand in vedere mai ales rezultatele din agricultura care se contabilizeaza in ultimele trei luni, analistii privesc cu ingrijorare la primul trimestru din 2010. Un interval in care incasarile bugetare sunt la pamant, iar alternativa imprumuturilor de la banci ar putea fi scoasa din calcul, pentru ca institutiile bancare vor prefera sa isi restranga expunerile, ocupate in a-si curata ”mizeria de sub pres”.
„Bancile, care au ascuns in acest an toate creditele neperformante, vor trebui sa treaca la executari silite, si se va ajunge la falimente in serie. Va fi un moment T zero in care vom afla cu adevarat in ce situatie suntem, atat stat cat si mediu privat”, estimeaza Gheorghe Piperea, vicepresedintele Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania.
Temerile sunt confirmate indirect de un comunicat al Bancii Centrala a Austriei, care anunta luni ca in 2010 ar urma o noua contractie economica a pietelor unde activeaza bancile austriece, dupa revenirea usoara din 2009, si ca cele mai importante sase banci austriece (ce acopera peste 40% din piata romaneasca), printre care se afla si Bank Austria, divizie a grupului italian UniCredit, Raiffeisen Zentralbank si Erste Group Bank, isi pot mentine, pana la sfarsitul anului viitor, nivelurile de lichiditate necesare bunei functionari in cazul unei recesiuni globale in forma de ”W”. Banca centrala preciza insa ca unele institutii de credit ar putea necesita capital suplimentar in acest scenariu.
In fata unei asemenea perspective, fara incasari bugetare si fara alternative pe piata bancara, guvernul de la Bucuresti va fi astfel nevoit sa faca tot ce ii sta in putinta pentru a determina FMI sa aloce transele restante. Sunt de inteles, in atare conditii, eforturile ministrului interimar al Finantelor, Gheorghe Pogea, de a convinge in aceste zile FMI si Comisia Europeana sa plateasca transele de 1,5, respectiv 1 mld.euro, in luna ianuarie.
Expertul Bogdan Glavan este convins de faptul ca FMI si CE vor pompa banii necesari in Romania pentru ca, din fericire, am devenit prea importanti pentru a fi ignorati.
[quote=Bogdan Glavan, expert economic]Cata vreme spectrul crizei globale nu dispare, FMI va fi reticent in a lasa o tara sa cada[/quote]
„Am ajuns too big to fail (prea mari ca sa esuam – n.r.), macar pentru Europa de Est. Daca economiile occidentale isi accelereaza cresterea, iar boom-ul din Asia continua, atunci FMI va putea adopta o atitudine mai dura. Altminteri nu vad de ce Fondul – care, la randul sau, este stimulat/constrans de ambitiile actionarilor sai – ar deveni brusc ingrijorat de risipirea banilor in Romania si nu ar mai continua momirea guvernantilor de la Bucuresti cu alte miliarde de euro, precum a facut in aceasta vara. Cu atat mai rau pentru noi”, scrie, pe blogul personal, analistul Bogdan Glavan, care se teme ca aceasta situatie ar putea determina noua guvernare sa nu ia masurile necesare de reforma. In fond, daca FMI a inchis pana acum ochii, de ce nu ar face-o si de acum incolo?
Efectele ar putea fi insa dezastruoase pentru Romania, spun expertii si asta in conditiile in care revenirea economica mondiala, de care se leaga sperantele presedintelui Basescu, s-ar putea sa nu se confirme, iar criza sa fie, intr-adevar, una sub forma de W, asa cum prognozeaza celebrul economist Nourel Roubini.
De la V la W. Ce risca Romania?
Potrivit expertilor, daca marile puteri au dovedit in acest an ca pot interveni pentru a-si salva economiile, investind masiv sute de miliarde de euro, Romania a dovedit exact contrariul. De la negare, la acceptare dublata de incapacitatea de actiune, autoritatile au demonstrat in 2009 ca recesiunea reprezinta o problema cu prea multe necunoscute.
Consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, compara aceasta incapacitate cu dezarmarea armatei inaintea razboiului, remarcand faptul ca politica fiscala defectuoasa a condus la imposibilitatea Executivului de a interveni in 2009 pentru sustinerea economiei nationale prin stimuli fiscali. Mai mult chiar, Croitoru afirma ca nu exista nicio garantie ca statul nu va cheltui si pe viitor banii de la FMI pe salarii si pensii. In aceste conditii, analistii economici se tem ca, vlaguit de resurse si supraindatorat, statul ar putea capota in 2010, in absenta unor masuri dure de reforma in sectorul bugetar.
„Blocaj financiar, falimente, salarii neplatite, somaj, inflatie si o moneda tot mai slaba – acestea ar putea fi consecintele unei guvernari nepregatite pentru al doilea val al crizei”, considera consultantul economic Bogdan Baltazar, subliniind necesitatea aproape fundamentala a stabilitatii politice.
„Cine crede ca vom iesi din criza si vom reveni pe o crestere economica serioasa, continuand sa mimam reformele, sa protejam sectorul de stat si sa tinem cursul valutar in brate se inseala”, afirma, la randul sau, expertul Bogdan Glavan.
Si asta in conditiile in care, in Occident, se inmultesc pe zi ce trece avertismentele si apelurile la mentinerea masurilor anti-criza. Cresterile economice marcate de economiile occidentale sunt privite mai mult ca efecte temporare ale celor peste 2.000 de miliarde de dolari pompati in economie.
[quote= Dominique Strauss-Kahn, director general FMI]Un scenariu in W este posibil. Pentru a evita acest risc trebuie sa continuam sa alimentam economiile[/quote]
„Vom renunta la stimulii economici doar cand vom fi siguri ca am iesit din criza. Parerea mea este ca atunci cand vom fi aproape siguri ca somajul va incepe sa scada, cu 2-3 luni inainte, vom putea incepe sa inversam mecanismul in materie bugetara. Nu este inca momentul si ar insemna un mare risc ca guvernele sa decida oprirea sustinerii cererii”, declara, recent, seful FMI, Dominique Strauss-Kahn, intr-un interviu pentru postul de televiziune France 24.
Potrivit expertilor, anul 2010 va unul extrem de important pentru economia mondiala. Chiar daca se asteapta la o crestere economica globala de 3,1%, fata de cea estimata in vara, de 2,5%, FMI, Banca Mondiala, BCE si Federal Reserve, cele patru mari institutii financiare implicate in gestionarea celei mai grave crize din ultimii 60 de ani, au atras atentia asupra cresterii galopante a inflatiei si a somajului la nivel global.
”In acest an, statele lumii au dat drumul la tiparnite, mai mult ca niciodata. Iar multi dintre acesti bani au fost fara acoperire si vor trebui cantariti la un moment dat”, spune analistul Cristian Dinulescu.
„Urmatorii doi ani ar putea aduce astfel un val inflationist de proportii care, in combinatie cu cresterea somajului, vor lovi puternic economia. Romania va fi direct afectata. Din ce vad, guvernantii se ocupa cu alte lucruri decat sa previna noul val al crizei”, a mai spus expertul.
Bininteles, exista si optimisti care cred ca evolutia economiei mondiale este una sub forma de V, iar cresterile economice, chiar daca inca anemice, marcate de principalele economii ale lumii, demonstreaza ca momentul critic a fost depasit.
Insa pana si unul dintre cei mai ferventi sustinatori ai crizei de tip V, celebrul economist Paul Krugman, laureat al premiului Nobel, a inceput sa isi schimbe opiniile.
Estimarile, argumentele, opiniile, datele economice indica faptul ca ambele variante (V si W) sunt, inca, posibile. Concluzia expertilor este ca, indiferent de situatie, Romania trebuie sa fie pregatita, autoritatile sa deschida ochii la semnalele din jur si sa ia masurile necesare in regim de urgenta.