Expertii MBA: Ce investitii pot fi de succes in perioada de criza?

Criza economica afecteaza intreaga lume, spun managerii instruiti in MBA la INSEAD, printre care se afla Guillermo Kirchner, partner Meck, Javier Cabrerizo, senior director-core Technology Oracle, Juha-Pekka Helminen, director de strategie la Nokia, dar si Cristian Ionescu, manager Coface Romania.

Asa ca, indiferent in ce colt al lumii va ganditi sa faceti afaceri, nu veti fi feriti de efectele problemelor economice globale, fie ca este vorba de scaderea cererii, de pretul materiilor prime sau de problemele de finantare.

Fie ca va aflati in Statele Unite, in Australia sau in Romania, e bine sa va uitati atent in economie si sa vedeti adevaratele oportunitati cu bataie lunga, ce transcend criza si efectele sale.

Studiul realizat de EMBABC, clubul de afaceri al absolventilor de Executive MBA de la INSEAD, in care s-au implicat 90 de membri din 29 de tari de pe 5 continente, oameni de afaceri si lideri aflati la cel mai inalt nivel al carierei, arata patru tendinte clare – „vanatoarea” de firme aflate la ananghie, infrastructura, energie alternativa si e-commerce.

[quote=Cristian Ionescu, managerul Coface]In prezent, cresc business-urile celor care au capacitatea sa ofere preturi mai mici, adaptate acestei perioade. In business, criza te forteaza sa iti revezi fundamentele de business si sa devii eficient[/quote]

Infrastructura, vesnica promisiune

Potrivit celor 90 de experti, dincolo de „vanatoarea de afaceri”, un potential ridicat il au investitiile in infrastructura, iar Romania, din acest punct de vedere, are un potential ridicat.

Asta in teorie, spun investitorii romani, in conditiile in care statul are un mod cel putin original in a lucra cu mediul privat. Potrivit reprezentantilor oamenilor de afaceri, dincolo de modul clientelar in care atribuie contractele, statul nu este nici pe departe cel mai bun platnic.

Presedintele Asociatiei Antreprenorilor in Constructii, Laurentiu Plosceanu, anunta, de altfel, recent, ca asociatia ar putea actiona statul in judecata pentru ca nu si-a platit facturile restante inca de anul trecut.

Dincolo de dificultatile investitionale, in aceasta perioada de criza, un contract de constructii edilitare, fie ca este vorba de reabilitarea unui drum sau anveloparea termica a unei cladiri, poate aduce cel putin supravietuirea pe timp de criza.

„In toata lumea, statul a investit, in aceasta perioada in infrastructura, a dat de lucru mediului privat. La noi, dincolo de promisiuni, s-a facut destul de putin. Sper ca anunturile recente, privind asigurarea finantarii, sa deblocheze aceste afaceri din care, pe lantul economic, profita toata economia”, a declarat Plosceanu.

Cat sunt de viabile afacerile „din bataia vantului”?

Potrivit studiului realizat de cei 90 de absolventi ai programului Executive MBA de la INSEAD, o alta importanta oportunitate de investitii in aceasta perioada o constituie domeniul energiei alternative.

Un business care, in Romania, a atras investitii importante, in special in domeniul eolian. In contextul in care, potrivit Consiliului Mondial pentru Energia Eoliana (GWEC), piata energiei eoliene va continua sa creasca anual, cu o rata de 30%, iar Romania s-a angajat ca, pana la finele lui 2010, sa consume 35% energie electrica din resurse regenerabile, expertii spun ca investitia intr-o centrala eoliana este relativ scumpa, dar rentabila pe viitor.

Pretul unei centrale eoliene variaza intre 900.000 si 1,1 milioane euro, in functie de capacitate, de la 750 Kwh pana la 3.200-5.000 Kwh. In conditiile in care valoarea productiei medii lunare a unei centrale de 1 MW/h este intre 10.000 si 17.000 de euro, perioada de recuperare a investitiei este de 5-7 ani. O centrala eoliana are o durata de viata de aproximativ 25-30 ani, timp in care se pot obtine profituri importante, practic fara cheltuieli suplimentare.

Bineinteles, exista si variante de instalatii second-hand, mai ieftine, intre 250.000 si 300.000 de euro, dar cu un randament mai mic.

Potrivit estimarilor autoritatilor, Romania va atrage, pana in 2015, investitii de 1,8 miliarde de euro pentru valorificarea resurselor regenerabile de producere a energiei. Din acesti bani, aproape 1 miliard de euro vor fi investiti in energia eoliana. In prezent, in Romania functioneaza turbine eoliene cu o capacitate totala de pana la 7 MW.

Afacerile pe internet, o oportunitate?

Pe lista afacerilor cu potential de viitor, managerii absolventi ai programului Executive MBA de la INSEAD, printre care se afla Javier Cabrerizo, senior director-core Technology Oracle si Juha-Pekka Helminen, director de strategie la Nokia, au inclus si e-commerce-ul si publicitatea on-line.

Potrivit unor date prezentate de compania RomCard, valoarea tranzactiilor online din Romania a crescut, de altfel, cu 68% in primele sase luni din acest an, la 43,5 mil. euro. Iar estimarile pentru viitor sunt tot mai optimiste, in contextul in care expertii estimeaza ca, incet dar sigur, romanii vor descoperi avantajele comertului on-line.

[quote=Carmen Sebe, director general Gecad ePayment]”MyAir, Bamboo, Paralela 45 sunt doar cateva dintre afacerile din mediul offline care au decis sa intre si pe Internet. De asemenea, numeroase alte magazine online au investit in imbunatatirea site-urilor si a serviciilor din dorinta de a-si creste vanzarile online[/quote]

Pe de alta parte, investitii cu potential de viitor sunt si in domeniul publicitatii on-line acolo unde, potrivit specialistilor citati de DailyBusiness.ro, chiar daca piata a scazut cu 15-35% in acest an, oportunitatile sunt importante.

„Piata este foarte granulata, fragmentata”, declara, recent, Ionut Oprea, seful asociatiei din domeniul publicitatii on-line IAB Romania. Daca pana acum, potrivit unui studiu al asociatiei, display advertising-ul a insemnat circa 80-90% din piata, in 2-3 ani, search-ul si mica publicitate ar putea depasi publicitatea prin display.

IAB a estimat piata de publicitate online din 2008 la 20 milioane de euro, insa alti experti considera ca aceasta a fost cu cel putin 30% mai mare, in conditiile in care nu s-au luat in calcul si veniturile din cautare, anunturile de mica publicitate sau site-urile micilor agentii regionale.

Cand iesim din criza?

Dincolo de oportunitatile de investitii in aceasta perioada, studiul realizat de EMBA Business Club vine cu estimari foarte variate si destul de prudente in ceea ce priveste momentul iesirii din criza.

Potrivit expertului Guillermo Kirchner, partner Meck, in Brazilia criza s-a si terminat, iar pentru celelalte tari din America de Sud se asteapta „intoarcerea la crestere economica incepand din 2010”. Juha-Pekka Helminen, director de strategie la Nokia, estimeaza ca sfarsitul acestei situatii economice nefavorabile va fi mai degraba in 2011, iar Javier Cabrerizo, senior director-core Technology Oracle, estimeaza intrevederea unei revigorari catre sfarsitul lui 2010.

La randul sau, managerul Coface Romania, Cristian Ionescu, spune ca la sfarsitul lui 2009 vom vedea o stopare a scaderii.

„In trimestrul 4 va exista o stabilizare a descresterii. Vom ramane la acest nivel o perioada, iar in trimestrul 3 sau 4 al lui 2010, vom vedea o reluare a cresterii, dar mult mai lent. In acea perioada, companiile se vor fi readaptat la noul univers de business„, a mai declarat Ionescu.

Oportunitati pentru fuziuni si achizitii

Dincolo de start-up-uri si green-field-uri, de afacerile construite de la zero, criza economica reprezinta o oportunitate pentru cei care vor sa preia alte afaceri, releva studiul realizat de cei 90 de experti in economie.

„Cei care au cash, care au lichiditati cumulate, pot prelua concurenti mult mai usor”, spune Cristian Ionescu, managerul agentiei de consultanta Coface Romania, in acelasi timp presedinte fondator al EMBABC.

„Astfel, iti poti creste cota de piata, prin oportunitatile in preluarea concurentei. In acelasi timp, aceasta perioada ofera o oportunitate buna pentru a diversifica portofoliul de produse si a revizui portofoliul de clienti, atacand noi segmente de clientela”, afirma expertul.

Intr-o analiza DailyBusinss.ro, expertii identificau printre cele mai interesante oportunitati de pe piata romaneasca, pe cele din sectorul IT&C, acolo unde scaderea cererii a dus aproape de faliment multe business-uri, imobiliare, unde preturile s-au prabusit, iar achizitiile au devenit oportune, sectorul alimentar, in special pe segmentul magazinelor de proximitate – puternic afectate de scaderea consumului, si sectorul bancar, acolo unde presedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, estima recent ca am putea asista la intrarea unor noi jucatori.

Omul de afaceri Dinu Patriciu declara, recent, ca Romania beneficiaza de o sansa colosala de crestere, tocmai datorita crizei economice globale si, din acest punct de vedere, oamenii de afaceri romani ar trebui sa isi deschida ochii si spre achizitii peste granita.

„Firmele din Romania au sansa de a-si prinde pe picior gresit competitorii internationali. Desigur, si firmele romanesti sunt supuse restrictiilor impuse de criza, dar au ocazia de a profita de slabiciunile altora”, declara Patriciu.

[quote=Dinu Patriciu, om de afaceri]Firmele mai mici si mai dinamice se pot adapta mult mai usor unui mediu in schimbare decat corporatiile internationale ingreunate de birocratie si practici invechite[/quote]
Marius Ghenea, managerul Fit Distribution, asemana firmele mici unor ambarcatiuni rapide si agile care pot schimba cursul mult mai usor decit un transatlantic caruia ii ia mult timp sa vireze, tocmai datorita dimensiunilor sale.

„Un investitor inteligent si cu ceva bani in banca ar putea gasi numeroase oportunitati in aceasta situatie”, declara, pe blogul sau, Marius Ghenea.

„Nimic nu limpezeste mintea mai bine decat o criza„, estima, recent, in cadrul unei conferinte sustinute la UCLA, Richard P. Rumelt, profesor la Anderson School of Management.

Avocatul Gabriel Zbarcea, managing partner Tuca Zbarcea & Asociatii, declara, recent, ca piata M&A din Romania, nu va mai ajunge in acest an la nivelul record din 2008, de 10 mld. euro, dar va depasi 7 mld. euro, mai ales pe fondul interesului in crestere pe segmentul retail si industria bunurilor de larg consum.