Prezidentialele muta punctul maxim al crizei in ianuarie 2010

„Nu veti vedea, in perioada urmatoare, reformele dure de care avem nevoie ca sa iesim mai repede din criza”, spun la unison, reprezentantii patronatelor si asociatiilor oamenilor de afaceri.

„Guvernul joaca o carte electorala si, din acest motiv, consecintele crizei vor fi din ce in ce mai grave. Vor fi cosmetizate pana la alegeri, va urma decembrie, o luna de consum, insa din ianuarie ne asteptam la ce e mai rau”, spune Cezar Coraci, presedintele Uniunii Generale a Industriasilor UGIR 1903.

Ce inseamna „ce e mai rau„? Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri, rezuma in cateva cuvinte.

[quote=Cristian Parvan, secretar general AOAR]In conditiile in care economia va fi pe butuci, statul si firmele vor face disponibilizari masive, sectorul bugetar nu va avea bani de salarii si pensii, iar tensiunile sociale vor atinge apogeul[/quote]

Omul de afaceri spune ca cel mai rau scenariu are toate sansele sa devina realitate in conditiile in care PDL si PSD isi consuma timpul in confruntari interne, iar programele lansate, in genul Prima Casa, vizeaza in principal componenta de imagine.

Cum vom plati nota de plata a alegerilor?

Intarzierea aplicarii unor masuri de restructurare in sectorul bugetar va evea efecte in economie, avertizau, recent, oficialii FMI. La randul lor, asociatiile patronale declarau ca intoxicarea agendei publice cu proiecte de imagine nu va face altceva decat sa amane aplicarea unor masuri reale anti-criza, care sa sustina mediul de afaceri, in contextul in care statul depinde de incasarile din sistemul privat.

Intarzierile, spun specialistii in economie, vor face ca nota de plata a alegerilor prezidentiale sa fie foarte lunga si dureroasa pentru buzunarul contribuabilului.

Guvernul va avea trei variante – sa se imprumute si mai mult, fie de pe piata interna fie din eurobonduri, nefiind exclusa nicio extindere a acordului de imprumut cu FMI, sau sa stranga si mai mult surubul fiscal, prin majorarea taxelor si introducerea unor noi impozite. In cel mai improbabil caz, ar putea sa ia masuri de relaxare fiscala. O varianta idilica, spun consultantii fiscali.

„Asteptati-va la majorari de taxe de la 1 ianuarie 2010”, avertiza, recent, presedintele firmei de consultanta Riff Holding, Marius Stancescu, declarand ca, din discutiile cu reprezentantii Ministerului Finantelor, reprezentantii statului nu par sa aiba alte solutii.

O varianta posibila, mai cu seama ca FMI a sprijinit Ungaria sa faca acelasi lucru, pentru a-si rezolva problemele – guvernul de la Budapesta a crescut TVA-ul de la 20% la 25%. „La noi, TVA-ul ar putea urca, de la 1 ianuarie 2010, cu 2-3 puncte procentuale, iar cota unica de impozitare de la 16 la 18%”, estima Stancescu.

Previzibil, premierul Boc si ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea au respins aceasta varianta, precizand insa ca „nu se pune problema majorarii taxelor in acest moment„.Despre anul 2010, niciun cuvant.

Pe langa majorarea taxelor, de la 1 ianuarie 2010 oamenii de afaceri s-ar putea trezi si cu noi impozite, precum cel de poluare, anuntat de ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, impozit ce va inlocui controversata taxa de prima inmatriculare, si care va fi platit de toti cei care detin un automobil in proprietate. Iar lista ar putea sa continue.

Pe de alta parte, primele zile ale lui 2010 ar putea aduce si primul val de disponibilizari in sectorul bugetar.

„Se va ajunge, in cele din urma si la disponibilizari. Daca nu o vor face acum, pana in alegeri, o vor face cu siguranta de la 1 ianuarie”, estimeaza Cezar Coraci, presedintele Uniunii Generale a Industriasilor UGIR 1903.

In conditiile in care, in Romania sunt aproximativ 3 milioane de salariati in economia reala si 1,5 milioane de bugetari, procentul disponibilizarilor, spun specialistii, ar putea merge pana la 30% sau mai mult.

[quote=Cezar Coraci, presedinte UGIR 1903]Sunt institutii ale statului unde se taie frunza la caini[/quote]
Pe de alta parte, din 2010, guvernul va introduce si legea unica de salarizare, iar scaderile salariale vor fi la ordinea zilei. Nu este exclus, spun specialistii, ca executivul sa aiba probleme si cu plata pensiilor, in conditiile in care deja deficitul bugetului asigurarilor sociale a ajuns, in prezent, la dublul celui estimat.

Reforma la sange va avea insa, in cele din urma, efecte benefice, estimeaza expertii FMI, care vad o stagnare economica in Romania anului 2010, urmata de o revenire usoara in anul urmator.

De altfel, guvernul pare sa nu aiba alta solutie, mai cu seama ca de modul in care va tine in frau deficitul bugetar si va face reforma in sectorul de stat va depinde acordarea celorlalte transe ale imprumutului de 12,95 miliarde de euro de la FMI.

Expertii straini sunt destul de sceptici ca guvernul de la Bucuresti va reusi sa se tina de acordul cu FMI. Analistii bancilor straine, agentiilor de rating si institutiilor independente, au lansat, in repetate randuri, estimari privind performanta autoritatilor romane in contextul perioadei electorale ce va urma.

Primele raspunsuri le vom afla in luna august, atunci cand expertii FMI vor radiografia modul in care Romania a respectat pana acum acordul.

Tony Lybek, reprezentantul FMI pentru Romania si Bulgaria, declara, zilele trecute, ca pana acum, la prima vedere, Bucurestiul s-ar fi tinut de acord, precizand insa ca datele exacte vor fi cunoscute in august.

„Atunci vom sti cu exactitate daca Romania se dovedeste un partener asa cum ni-l dorim”, a spus Lybek.

[quote=Ilie Serbanescu, analist economic]Daca vor gasi gunoiul ascuns sub pres, ne vor taia fondurile, iar asta va fi o adevarata tragedie financiara pentru Romania[/quote]

Ce arata situatia, pana acum?

Incercand o radiografie economica a Romaniei, dupa sase luni de guvernare PDL-PSD, specialistii in economie remarca faptul ca guvernul cauta mai mult sa supravietuiasca crizei, decat sa se lupte cu ea.

Cu eforturi si artificii financiare, precum amanarea platii unor drepturi salariale, ca in cazul primelor de vacanta si sporurilor din justitie, spun expertii, guvernul pare sa se fi tinut, cel putin pana acum, sub tinta, deficitului prognozat, de 3%, sacrificand insa datoria publica, care a avansat cu 10% fata de finele anului trecut.

In ceea ce priveste masurile anti-criza, spune consultantul economic Bogdan Baltazar, guvernul este corijent, cu coronita. Cele mai importante decizii s-au dovedit a fi fara efect, sau au facut mai mult rau decat bine. Iar altele sunt in faza de implementare.

„Din lucrarile de infrastructura s-a ales praful. Impozitul forfetar sau unic a trimis in faliment 80.000 de firme, reforma din sectorul bugetar e la nivel de declaratie, iar masurile de sustinere a mediului de afaceri sunt in ori in faza de analiza, ori erau simple chestii de imagine, ca amanarea platii contributiilor la stat pentru 6 luni”, a declarat Baltazar.

„Restul sunt afaceri de imagine, ca Prima Casa sau decizia de a respecta legea, adica de a plati TVA-ul la timp”, a mai spus specialistul.

La randul sau, Pieter Wessel, partener la firma de consultanta si audit Deloitte Balcani, declara, recent, ca masurile pe care le-a luat Guvernul sunt mai degraba pro-criza, decat anti-criza, prezentand exemplul impozitului minim care se aplica inclusiv companiilor care nu au profit.

Oamenii de afaceri spun ca lipsa de reactie, de decizie, teama de a lua masuri dure, dar eficiente, se datoreaza posibilelor tensiuni sociale de care atat PD-L cat si PSD nu vor sa auda intr-un an electoral.

[quote=Cristian Parvan, secretarul general AOAR] Guvernul actioneaza dupa principiul: Dorim progresul, ne facem ca lucram, dar sa nu se schimbe nimic, cel putin pentru moment[/quote]
„Daca va uitati pe datele statistice, veti vedea ca, in primele sase luni, cheltuielile cu personalul la stat au crescut, la fel si cheltuielile cu administrarea”, spune Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri.

„Cu perspectiva alegerilor prezidentiale in fata, normal ca nu au avut curaj sa treaca la disponibilizari de personal si nu o vor face pana la alegeri. Si atunci, de ce mai vorbim de stransul curelei, de masurile anti-criza?”, se intreaba Parvan.

In timp ce politicienii se intrec in a lansa propuneri de masuri anti-criza, vicepremierul Dan Nica anuntand, luni, formarea unei comisii de analiza PDL-PSD care sa judece ce masuri noi pot fi aplicate de la 1 august, economia resimte tot mai puternic efectele recesiunii.

Datele prezentate de Institutul National de Statistica au aratat ca productia industriala, cifra de afaceri, comenzile, comertul si serviciile isi continua declinul puternic. Iar economia se afunda tot mai mult, de la minus 4%, la minus 7%, potrivit ultimei estimari a ministrului Economiei, Gheorghe Pogea, si pana la o scadere de 2 cifre, in cele mai pesimiste estimari.