ANCHETĂ! KazMunayGas, compania prin care frăția Rusia-Kazahstan vrea să scape de sancțiunile internaționale! Kazahii pot juca pe cartea petrolului, iar preluarea Lukoil din România l-ar putea ajuta pe Putin să fenteze embargoul impus de UE

Piața produselor petroliere de pe teritoriul țării noastre ar putea trece prin adevărate schimbări drastice, totul din cauza a marilor companii KazMunayGas și Lukoil, pe fondul embargoului impus Rusiei în urma războiului declanșat în Ucraina. Printr-o manevră de proporții realizată cu KazMunayGas și Lukoil, Putin ar putea fenta lejer regulile impuse de Uniunea Europeană, anunță ziarul Gândul, prin intermediul unei ample analize.

Kazahii de la KazMunayGas, cheia lui Putin pentru a scăpa de embargoul impus de UE

Legăturile strânse dintre regimul Putin și regimul președintelui kazah Kassym-Jomart Tokayev scot la iveală mai multe planuri care ar sprijini rușii să scape de embargoul impus de UE. Sursa citată a prezentat faptul că proprietarii Rompetrol – kazahii de la KazMunayGas ar avea în plan să achiziționeze activele Lukoil în România. Dacă acest lucru s-ar întâmpla pe viitor, compania ar putea ajunge să controleze chiar și prețul pieței.

O astfel de tranzacție extrem de periculoasă ridică numeroase semne de întrebare, petrolul din Rusia fiind sub embargou, din cauza conflictului din Ucraina, iar siguranța energetică a României ar fi în pericol.

La ora actuală, kazahii de la KazMunayGas au fost acuzați de autoritățile de la nivel internațional că au descoperit calea prin care pot aduce petrol din Rusia pentru a-l rafina chiar în România, la Midia, sub ochii autorităților române și în plin embargo. Acțiunile KazMunayGas nu sunt transparente, motiv pentru care s-a pornit o adevărată anchetă.

„În actele comerciale pentru vânzarea ţiţeiului kazah (certificatul de origine a mărfii), care este livrat prin conducta Atyrau – Samara şi încărcat în porturile ruseşti, se va menţiona denumirea de ţiţei „KEBCO” (Kazakh Export Blend Crude Oil). Acest lucru este necesar pentru diferenţierea pe piaţă a ţiţeiului de origine kazahă”, este notat pe site-ul KazMunayGas International.

Pentru încălcarea convențiilor internaționale, România riscă la acest moment o serie de sancțiuni fără precedent. În momentul de față sunt luate în vedere o serie de repere importante, precum:

• „Sunt supuse sancțiunilor importurile de produsele și tehnologii de care Rusia are nevoie ca de aer pentru industria internă care susține invazia Ucrainei
• pentru limitarea veniturilor a fost introdus embargoul pentru exporturile de petrol rusesc (începând cu data de 05 decembrie 2022), dar și pentru produsele petroliere obținute din petrolul rusesc (din data de 05 februarie 2023).
• România are o capacitate de rafinare de 13.5 milioane tone țiței anual, această capacitatea de rafinare fiind împărțităintre OMV Petrom Brazi cu 4.5 milione, Rompetrol cu 6 milioane în Midia și Vega și Lukoil 3 milione.
• În anul 2021, conform datelor făcute publice de Institutul Național de Statistică (INS), rafinăriile Petromidia, Petrobrazi și Petrotel au procesat 9,9 milioane de tone de țiței.
• Din această cantitate, 6,82 milioane de tone au fost din import, iar aproximativ 2,5 milioane de tone de țiței au provenit din Federația Rusă.
• UE a reacționat – după invadarea Ucrainei – prin sancțiuni economice și printr-un embargou care s-a dorit a fi decisiv, dar Rusia a contraatacat cu rapiditate, fiind activate canale de evitare a embargoului impus de UE”, anunță Gândul.

Kazahii vor juca un rol important în planurile lui Vladimir Putin, mai ales că relațiile cu Federația Rusă au fost și sunt în continuare destul de puternice, nu doar la nivel economic, ci și politica dusă în capitala Kazahstanului de președintele Tokayev, toate ducând spre politica fostei USS.

Este de reiterat faptul că în luna noiembrie a anului 1991 a luat ființă Uniunii Statelor Suverane confederativă (USS). La acea vreme, aceasta formată din state ex-Sovietice care și-au dorit păstrarea influenței și protecției rusești, state precum Rusia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan și Belarus.

Deși au existat multe direcții către susținerea lui Putin, regimul Tokayev a confirmat de mai multe ori că nu este de acord cu invadarea Ucrainei. În acest context, Ziua Armatei Sovietice – 9 mai – a fost anulată, este interzisă propaganda rusă pe teritoriul Kazahstanului, iar la nivel internațional s-a vorbit despre momente în care Tokayev ar fi trimis arme ucrainenilor, însă nu a fost nimic confirmat până în momentul de față.

Deși au existat, în ultimul an aceste acțiuni care i-au creat nemulțumiri lui Putin, se știe foarte clar că în prezent, kazahii pot juca pe cartea petrolului și, prin KazMunayGas, ar putea constitui un sprijin ascuns pentru ruși. În momentele în care Putin este strâns cu ușa de embargoul impus de UE și are nevoie de sume uriașe de bani pentru a continua războiul din Ucraina, petrolul rusesc este modalitatea ideală prin care pot fi obținuți banii, însă trebuie să se treacă de regulile impuse de autoritățile din spațiul european.

Și dacă lucrurile nu pot fi făcute prin transparență, rușii vor alege, cum știu ei mai bine, să acționeze pe la spate. Așa se ajunge la situația în care gigantul KazMunayGas ar avea în plan să preia Lukoil și să rafineze, în continuare, petrolul rusesc, chiar și pe teritoriul României.

Sursa citată anterior mai amintește și de nivelul „frăției Rusia – Kazahstan”, aceasta din urmă fiind dovedită de foarte multe ori în ultimele 12 luni. Mai exact, conform acordurilor USS, Kazakhstanul a fost cel care a cerut oficial și utilizat trupele rusești pentru menținerea puterii actualei conduceri.

În 2-22, la începutul anului, în Kazahstanul condus de președintele Kassym-Jomart Tokayev au avut loc revolte masive, fiind declarată starea de urgență. Revoltele aveau ca scop schimbarea completă a regimului pro-rus din Kazahstan. Primul ajutor pentru a calma situația a fost oferit chiar de Rusia. Se pare că țara condusă de Vladimir Putin a trimis trupe și tehnică militară care au păstrat la putere regimul Tokayev, acțiunile rușilor lăsând, desigur, sute de morți și de răniți.

După finalizarea acțiunii comandate de kazahi, trupele rusești au fost retrase și trimise la invadarea Ucrainei, așadar, planurile erau bine făcute. Cele mai multe revolte au fost provocate de scumpirile nejustificate ale produselor petroliere de pe piață internă, însă oamenii au fost nevoiți să se retragă de la proteste, altfel ar fi fost uciși de trupele lui Putin.

În timp ce protestele au escaladat, președintele Tokayev a făcut apel la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), condusă de Rusia, pentru sprijin. Organizația include Rusia, Kazahstan, Belarus, Tadjikistan și Armenia, iar Moscova, desigur, este cea care ia decizia majoră în astfel de situații.

În acest sens, aproximativ 2.500 de soldați au ajuns în Kazahstan. CSTO a transmis, la momentul respectiv, că trupele au doar rolul de a menține pacea și de a apăra instituțiile de stat și cele militare.

Vezi și: Mircea Geoană susține că Rusia vrea și Moldova, nu doar Ucraina! „Este o operațiune militară care astăzi nu este în capacitatea Rusiei”

De partea cealaltă, liderul Kassym-Jomart Tokayev a transmis public faptul că manifestațiile au fost organizate de ”teroriştii” pregătiţi în străinătate.

„Țara era în pericol de a ceda teroriștilor controlul asupra celui mai mare oraș al său, Almaty. Dacă am fi pierdut Almaty, atunci am fi putut pierde întreaga țară. Riscul a fost deosebit de mare, având în vedere că Comitetul de Securitate Națională al Kazahstanului, o agenție cheie împotriva terorismului, nu a reușit să identifice în timp util o amenințare critică la adresa securității naționale”, a declarat președintele Kazahstanului pe data de 11 ianuarie 2022.

Rusia și China au planuri mari cu privire la tranzitul gazului rusesc

Ei bine, dacă regimul președintelui Tokayev ar susține că nu este de partea rușilor, la sfârșitul lunii februarie a apărut și informația potrivit căreia există probleme de ordin diplomatic Kazahstan-Rusia pentru ca gazul rusesc să poată ajunge, pe noi ”căi de tranzit” tocmai în China.

În acest sens, exporturile de gaz din Rusia ar crește din nou la cote record, iar Moscova ar avea din nou bani pentru a susține războiul declanșat în țara condusă de Volodimir Zelenski. Așadar, Rusia vrea, pe de o parte, să refacă transporturile prin Europa, prin preluarea Lukoil România de către KazMunayGas, dar și să ajungă în China, de unde ar avea cele mai mari beneficii.

„Kazahstanul a propus (companiei ruse) Gazprom să analizeze noi căi de tranzit pentru gazul rusesc spre China, ţinând cont de aprovizionarea cu gaz a pieţei interne”, a declarat pentru AFP un purtător al companiei kazahe Qazaqgaz.

În același timp, de la invazia în Ucraina, țara condusă de Vladimir Putin a avut mai multe planuri mari și s-a mers pe mai multe mari direcții, consolidându-și relaţiile energetice cu Kazahstanul şi Uzbekistanul, cele două puteri economice din Asia Centrală având promisiune după promisiune cu Gazprom. În urma unor astfel de acorduri, gigantul Gazprom poate utiliza infrastructuri care au fost construite chiar în perioada URSS.

Luând în considerare acțiunile lui Putin pe teritoriul ucrainean, aplicarea embargoului Uniunii Europene asupra produselor petroliere rusești pune România într-o situație de-a dreptul sensibilă, care trebuie gestionată astfel încât dependența de țările aflate sub influența Rusiei să fie minimizată, iar Kazahstan face parte din categoria țărilor cu risc, asta din cauza legăturii cu Rusia.

Conform surselor Gândul, compania kazahă KayMunaz Gas „încearcă să aplice strategiile specifice zonei ex-sovietice și în România, încă de la preluarea Rompetrol, în anul 2007, prin politici comerciale și fiscale care nu sunt conforme cu legislația UE, fapte investigate și de anchetele DIICOT”.

Dacă acest lucru se va întâmpla cât timp este impus embargoul, România ar putea avea de suferit pentru încălcarea legislației UE. Între timp, apar tot mai multe dovezi cum că KazMunayGas încearcă să scape de problemele penale cu care se confruntă, dar și de plata datoriilor/prejudiciilor cauzate României.

Vezi și: 24 februarie – Radiografia unui an de război. Cât costă „factura” pe care trebuie să o plătească Rusia și Ucraina. Miliarde de euro s-au investit în doar câteva luni