Radev a explicat că întârzierile în procesul de aderare sunt cauzate de criza politică în curs și de lipsa de angajament din partea guvernului bulgar. Deși Bulgaria mai are o șansă de a se alătura zonei euro anul viitor, guvernatorul și-a exprimat scepticismul cu privire la realizarea acestui obiectiv până la 1 ianuarie.
„Băncile și sistemul bancar vor fi pregătite pentru intrarea în zona euro până la sfârșitul anului, însă același nivel de pregătire nu este vizibil la nivelul administrației de stat și al autorităților locale”, a declarat Radev, potrivit Gandul.
Restabilirea dialogului politic privind procesul de aderare la zona euro, având în vedere că actualele conexiuni sunt doar formale.
Reluarea eforturilor de consolidare fiscală, pe care Radev le consideră esențiale pentru BNB.
Adoptarea rapidă a legislației pentru introducerea monedei euro.
Accelerarea eforturilor pentru îndeplinirea condițiilor rămase și pregătirea tehnică a executivului pentru intrarea în zona euro.
Când ar putea România să spere la aderarea la zona euro
În paralel, România se confruntă și ea cu dificultăți în îndeplinirea criteriilor necesare pentru adoptarea monedei euro. Conform raportului de convergență, România nu îndeplinește niciunul dintre cele patru criterii de convergență necesare pentru a trece la euro. Aceste criterii includ participarea cu succes la ERM II (Mecanismul European al Cursului de Schimb) timp de cel puțin doi ani, stabilitatea prețurilor, finanțe publice solide și sustenabile și o rată a dobânzii pe termen lung în limitele stabilite.
Statele membre UE care doresc să adopte moneda euro trebuie să atingă un nivel înalt de convergență economică durabilă, examinat în raportul de convergență pe baza criteriilor de la Maastricht, prevăzute în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. România, însă, nu pare să facă progrese semnificative în această direcție până în 2030.