În timp ce unele țări oferă campionilor medalii ce valorează mii de euro sau premii în bani, alte națiuni refuză să facă astfel de gesturi, însă îi recompensează cu imobile valoroase.
Potrivit USA Today Sports în Australia, un atlet primește o sumă fixă pentru fiecare medalie, indiferent dacă a obținut una singură sau mai multe, respectiv sume 10.000 de dolari australieni pentru bronz, 15.000 de dolari australieni pentru argint și 20.000 de dolari australieni pentru aur.
International Boxing Association (IBA) oferă premii în bani și pentru pugiliștii care obțin medalii de argint sau bronz, nu doar aur. O medalie aferentă locului întâi în probele de box de la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024 este echivalentă cu cu 100.000 de dolari, în timp ce un argint înseamnă de 50.000 de dolari, scrie Eurosport.
În 2021, la Olimpiada de la Tokyo, singurele medaliate cu aur ale României au fost Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş la dublu vâsle feminin. Ele au primit 140.000 de euro, după ce fondul a fost dublat printr-o decizie a Ministerului Sportului. La acel moment, premiul de 140.000 de euro pentru aur era cel mai mare oferit de țările europene. Acum, conform iAmSport.ro, România oferă următoarele bonusuri în bani:
Astfel, România se numără printre primele 10 țări din lume care plătesc atât de bine campionii olimpici, imediat după Italia. Banii vin de la COSR, bugetul acestei organizații fiind susținut parțial prin fondurile Comitetului Olimpic Internațional (CIO), care strânge banii obținuți de pe urma Olimpiadei și îi transferă, în niște procente calculate de CIO, către federațiile și comisiile naționale.
Fiecare medalie olimpică are în componența sa un mic fragment de fier chiar din Turnul Eiffel. În timpul renovărilor recente, elemente metalice au fost păstrate, iar din ele s-au extras mici bucățele ce au fost integrate în fiecare medalie ce se acordă sportivilor de la Jocurile Olimpice.
Bijutierul parizian Chaumet a fost însărcinat cu design-ul medaliilor care includ o piesă centrală hexagonală din fierul Turnului Eiffel, pe care este plasată sigla olimpică și stema Olimpiadei de la Paris. De asemenea, elementul exterior are un stil art-deco, cu linii care se duc spre exterior, simbolizând razele soarelui. Pe spatele fiecărei medalii se regăște zeița greacă a victoriei, Nike, flancată de Acropelele din Atena, și figura Turnului Eiffel.
Din motive financiare, medaliile nu mai sunt făcute din metal solid, ultimele medalii fiind făcute din aur pur în 1912, în timpul Olimpiadei de la Stockholm. De atunci, fiecare medalie este făcută dintr-un aliaj care conține și aur (după caz argint sau bronz). Fiecare medalie are o grosime de cel puțin 3 milimetri și un diametru de 60 de milimetri. Fiecare medalie de aur de la Paris este placată cu doar șase grame de aur, în timp ce aliajul conține 494 grame de argint. Astfel, o medalie de aur costă circa 935 de dolari.
În ceea ce privește medaliile de argint, acestea sunt făcute din argint pur, deoarece argintul este mai ieftin decât aurul. Astfel, o medalie de argint de 500 de grame costă aproximativ 475 de dolari. Medalia de bronz este făcută din aliaje și placată cu bronz, fiind cea mai ieftină medalie ca și cost de producție. Ea conține cupru în proporție de 95% și 5% zinc. În funcție de tipul de cupru, în România, un kilogram costă între 35 și 37 de lei. Astfel, medalia de bronz de la Olimpiadă nu trece de 4 dolari ca și costuri de producție. Valoarea acesteia ar putea crește la o licitație, în funcție de performanța pentru care a fost acordată și numele sportivului.