Ce caută pe internet românii din diaspora: Rețete de sarmale, filme subtitrate, melodii Smiley

Studiul a fost realizat de compania de cercetare IZI data în noiembrie 2022, între membrii celor mai mari comunități de români din Uniunea Europeană: Italia, Spania, Germania și Marea Britanie, arată datele Ministerului de Externe al României.

Cei mai mulți români din diaspora apelează la YouTube pentru a viziona videoclipuri în limba română.

Conținutul românesc este preferat de cei mai mulți dintre ei: 74% dintre românii din diaspora care folosesc YouTube spun că urmăresc preponderent video-uri în limba română, spune studiul, citat de capital.ro.

Muzica românească este pe primul loc când vine vorba despre conținutul vizionat pe YouTube (63%), urmată de știri (46%) și divertisment (45%), filme și seriale românești (38%), emisiuni TV (37%) și rețete culinare (32%).

Interesul diasporei românești se vede în vizualizările canalelor de YouTube în limba română.

De exemplu, una din trei vizualizări de pe canalul de YouTube TraLaLa (5,5 milioane de abonați), cu animație și cântece pentru copii, vin de la românii din străinătate. În cazul canalului Atenție, cad mere! (1,12 milioane de abonați), care prezintă realități interesante despre viață și lumea, aproape 30% din vizualizări sunt din diaspora.

Profesorul de fizică Cristina Presură, (peste 160.000 de abonați) este urmărit într-un procent de 25% de românii din străinătate, un sfert dintre vizualizările pe rețetele Jamilei vin de la românii de peste graniță, iar muzica lui Smiley, de pe canalul lui de YouTube (aproape 1 milion de abonați), este ascultată în proporție de mai mult de 30% din străinătate.

Citește și: Noile tramvaie de la Astra Imperio au fost plimbate prin București pentru ultimele teste. Nu se știe când vor fi puse în circulație, așa că bucureștenii încă se înghesuie în vechile epave

Ce spune motorul de căutare Google despre preferințele românilor din diaspora

Și căutările lor pe internet, pe motorul de căutare Google, se desfășoară în special în limba română. Studiul arată că 70% dintre respondenți caută pe Google mai ales în limba maternă. Știrile sunt principalul conținut consumat în limba română de către diaspora – 81%, urmat de divertisment – 51%, chestiuni practice (tutoriale, rețete, etc) – 46%, sport – 32%, cultură – 28%, dezvoltare personală – 26% și conținut pentru copii – 21%.

Potrivit datelor Google, cele mai căutate subiecte în limba română ale diasporei sunt legate de instrumente de traducere – în special pentru limba germană (și mai puțin pentru franceză, engleză și spaniolă), posturi TV din  România pe care să le urmărească online (precum ProTV sau TVR), filme online și radio-uri din România (precum Radio Zu sau Radio România Actualități).

Rețetele de mâncare tradițională, printre cele mai căutate de românii din diaspora, semn că aceștia încă vor să păstreze o legătură puternică cu țara

Rețetele de mâncare sunt printre cele mai populare subiecte de căutare ale românilor din diaspora. În 2022, cele mai căutate au fost, în ordine, sarmale, gogoși, ardei copți, plăcintă cu mere, salam de biscuiți, chec pufos, mămăligă, salată orientală, chiftele și cremă de zahăr ars.

Conexiunea diasporei cu persoanele dragi din țară se face în special prin aplicațiile dedicate de mesagerie

57% dintre respondenții studiului comunică zilnic cu cei de acasă pe apeluri voce și text prin astfel de aplicații, iar 51% au apeluri video zilnice cu cei din țară. Apelurile telefonice clasice pe număr sunt folosite zilnic de 3 din 10 respondenți – 11% nu folosesc deloc apelurile celulare pentru a suna în țară, iar numai 2 din 10 trimit zilnic mesaje SMS. Google Maps este principala aplicație de orientare pe care românii din diaspora spun că o folosesc, conform studiului, cu 80% dintre răspunsurile celor participanți. În jur de o treime spun că utilizează Waze, în timp ce 1 din 10 respondenți nu folosesc aplicații de navigație.

Citește și: Ucrainenii l-au demis pe inginerul şef adjunct al centralei nucleare Zaporojie pentru trădare: „A decis să-i ajute pe ocupanţii ruşi să legalizeze capturarea criminală”