Aderarea completă a României la Schengen reprezintă unul dintre punctele principale de pe agenda europeană a țării noastre. Și deși statul român a reușit să îndeplinească toate criteriile tehnice, Consiliul Uniunii Europene a decis că vom face parte doar din Air Schengen. Recent, Cătălin Predoi, ministrul de Interne a vorbit despre posibilitatea integrării și cu frontierele terestre, notează Gândul.
Cătălin Predoiu, ministrul de Interne, a discutat despre probabilitatea ca România să fie complet integrată în spațiul de liberă circulație până la sfârșitul acestui an. Declarațiile acestuia vin în contextul în care pe 31 martie, România a intrat în Air Schengen, o soluție de compromis la care s-a ajuns la negocierile cu restul oficialilor din UE. Totuși, controlul de securitate rămâne obligatoriu la orice zbor, fie el intern, internațional, Schengen sau non-Schengen.
Cătălin Predoiu afirmă că România depune eforturi constante pentru aderarea completă la spațiul de liberă circulație. Ministrul menționează că obiectivul României este integrarea în 2024, dar recunoaște că aceasta depinde de o decizie politică la nivel european.
„Nu există săptămână să nu avem acțiuni de sprijin ale acestui dosar prin Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul de Externe, alte structuri ale statului. Luptăm pentru Schengen în fiecare zi. Și obiectivul nostru este 2024, într-adevăr, dar aceasta depinde de o decizie politică la nivel european. Noi ne luptăm pentru ea. De la președinte până la prim ministru, ministru de interne, ministru de externe, parlamentari și europarlamentari, toată lumea luptă pentru Schengen. Vă asigur de acest lucru”, a explicat Cătălin Predoiu.
În ciuda eforturilor depuse de către oficialii români, după cum arată sursele guvernamentale citate de Euronews, România ar putea fi primită în spațiul de liberă circulație și cu frontierele terestre „abia de la 1 martie 2025”. Asta după ce, pe 31 martie 2024, țara noastră a intrat oficial în spațiul Schengen aerian și naval, un moment așteptat de cel puțin 13 ani.
Blocarea accesului în spațiul Schengen terestru aduce pierderi semnificative pentru România: conform calculelor guvernamentale, țara pierde anual cel puțin 2% din PIB din această cauză. Cei mai afectați sunt transportatorii rutieri, care uneori așteaptă zile întregi la granițele cu Ungaria sau Bulgaria pentru a transporta marfă în vestul Europei.