Prognoza meteo. 2023 va fi probabil cel mai cald an din istoria omenirii. Temperaturile globale din timpul verii din emisfera nordică au fost cele mai ridicate înregistrate vreodată, a anunţat miercuri observatorul european Copernicus.
Valuri de căldură, secete şi incendii de vegetaţie au lovit Asia, Africa, Europa şi America de Nord în ultimele trei luni, având un impact dramatic asupra economiilor, ecosistemelor şi sănătăţii umane, relatează AFP.
Temperatura medie globală în lunile iunie, iulie şi august a fost de 16,77 grade Celsius, doborând recordul anterior din 2019, de 16,48 grade C, a precizat într-un raport Copernicus.
„Cele trei luni pe care tocmai le-am avut sunt cele mai calde din aproximativ 120.000 de ani, deci efectiv din istoria omenirii”, a declarat pentru AFP Samantha Burgess, director adjunct al C3S.
„Colapsul climatic a început”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres.
Temperaturile record ale suprafeţei mării la nivel global au jucat un rol important în alimentarea căldurii pe tot parcursul verii, valuri de căldură marine lovind Atlanticul de Nord şi Marea Mediterană.
Temperatura medie globală din primele opt luni ale anului este cu doar 0,01 grade în urma anului 2016, cel mai cald an măsurat vreodată.
Dacă emisfera nordică va avea o iarnă „normală”, „putem spune că 2023 va fi cel mai cald an pe care l-a cunoscut omenirea”, a spus Burgess.
Prognoza iarnă 2023-2024. România va avea parte de o toamnă blandă, iar iarna vom avea foarte puțină zăpadă. În noiembrie și decembrie va fi cu un grad, un grad și jumătate mai cald decât media. Fluctuațiile de temperatură vor fi insesizabile pentru oameni. Decembrie va avea o temperatură medie în România oscilând între 3,8°C (38,8°F) și -2,6°C (27,3°F).
România va avea o iarnă urâtă, deprimantă în care soarele va fi o raritate. Meteorologii europeni au realizat deja prima prognoză pentru iarna 2023-2024, realizată pe baza unor date furnizate de Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din Marea Britanie. El Nino își face încă simțită prezența și influențează temperaturile, iar specialiștii spun că nu exclud să fim martorii unor noi temperaturi-record. La cum arată prognoza pentru România, sezonul nu va mai fi.
România va trece printr-o iarnă în care temperaturile cu minus vor fi rare, cu valori peste cele medii înregistrate în ultimii ani.
Vom avea parte de o toamnă blândă și frumoasă, dar iarnă va veni cu vreme foarte urâtă cu multe zile mohorâte. Zilele însorite vor fi foarte rare, potrivit meteorologilor.
Prognozele meteorologice pe termen mediu, realizate de două mari institute europene, arată că iarna va fi cu foarte puțină zăpadă.
În noiembrie și decembrie va fi cu un grad, un grad și jumătate mai cald decât media, însă fluctuațiile de temperatură vor face acest lucru insesizabil pentru oameni.
Decembrie va avea o temperatură medie în România oscilând între 3,8°C (38,8°F) și -2,6°C (27,3°F).
Specialiștii de la severe-weather.eu au realizat o analiză a șanselor de precipitații sub formă de ninsoare ale iernii care urmează și au ajuns la concluzia că zăpada va fi o raritate în Europa, în această iarnă.
Metelorologii europeni prognozează un indice UV scăzut în Europa și în România mai ales în decembrie și ianuarie, când valoarea acestuia va fi sub 1.
Lipsa soarelui reprezintă un risc pentru sănătate, mai ales pentru persoanele meteo-sensibile. Cerul va fi aproape în permanență acoperit, iar perioadele în care va fi senin vor fi rare.
Acest lucru favorizează depresia și alte boli asociate lipsei de lumină și căldură. Există șanse mari ca anul viitor să aducă temperaturi mai mari decât cele normale, spun experții.
Pe lângă temperaturile mari provocate de încălzirea globală, El Niño poate face din 2024 cel mai cald an din istorie.
Prognoza iarnă 2023-2024. În Alpi, deja a nins
Vremea severă din Alpi a produs inundații, dar apele se retrag treptat. Între timp, aerul rece a ajuns în regiune, iar ninsorile au coborât în unele zone până la 1500 de metri altitudine. După o perioadă cu temperaturi foarte ridicate, în care limita de îngheț a ajuns cu mult peste 5000 de metri, ninsorile au revenit în munții Alpi. Cauza a fost sosirea unui aer foarte rece la altitudini mari, care a coborât limita ninsorilor până în jur de 1600 de metri.
Acumulările de zăpadă au fost substanțiale la peste 2200 – 2300 metri altitudine, cu vârfuri de până la 20 – 30 cm de zăpadă căzute în decurs de 12 ore. Acest lucru nu este foarte neobișnuit la sfârșitul lunii august, dar nu se întâmplă în fiecare an.
Destul de rară, însă, este scăderea bruscă a temperaturii din ultimele zile: La sfârșitul săptămânii trecute a devenit un record de căldură în Zermatt, cu peste 30 de grade. Așadar, o scădere a temperaturii de 30 de grade în patru zile.