Comisia Europeană va solicita Guvernului României, printr-o scrisoare referitoare la jaloanele neîndeplinite din PNRR, reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi de la 500.000 de euro la 88.500 de euro, nivelul pragului TVA. Conform surselor guvernamentale, România ar pierde aproximativ 300 de milioane de euro dacă nu se implementează această nouă restricție, iar decizia de a reduce pragul sau de a păstra valoarea actuală este considerată o alegere politică, potrivit profit.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Guvernul României, în negocieri intense cu Comisia Europeană pentru a majora deficitul la aproape 8%!
foto: Comisia Europeană
Premierul Marcel Ciolacu a declarat că România trebuie să ia o decizie politică privind reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi, în contextul cerințelor Comisiei Europene. Aceasta solicită diminuarea pragului de la 500.000 de euro la 88.500 de euro, iar nerespectarea acestei măsuri ar putea conduce la pierderi financiare semnificative, estimându-se că România ar putea pierde circa 300 de milioane de euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR.
Ciolacu a menționat că Guvernul va reține temporar și alte sume, între 6-8 luni, din cauza problemelor legate de selectarea demnitarilor în companiile de stat.
Reprezentanții Comisiei Europene au adoptat o poziție fermă, cerând reducerea plafonului de venituri pentru a beneficia de impozitare în regim de microîntreprindere. Regimul microîntreprinderilor face parte din jalonul 206 al PNRR, care implică o revizuire a Codului fiscal pentru a reduce gradual aria de aplicabilitate a acestuia.
Deși numărul microîntreprinderilor din România a scăzut la cel mai redus nivel din 2012, Comisia consideră că aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a răspunde cerințelor sale.
Restricțiile recente impuse de Guvern au dus la o scădere a numărului de microîntreprinderi active, de 16,5%, ajungându-se la 413.466 firme, în scădere față de 495.448 în decembrie. Printre aceste restricții se numără impozitarea mai ridicată pentru anumite activități și limitarea la un singur număr de microîntreprinderi în care un acționar poate deține peste 25%. Guvernul a amânat, de asemenea, termenul de depunere a Declarației 700, necesară pentru ieșirea din sistemul de impozitare al microîntreprinderilor, până la 15 aprilie 2024.
Chiar dacă numărul de microîntreprinderi active a scăzut semnificativ, nu toate aceste firme s-au închis, deoarece multe continuă să opereze ca plătitori de impozit pe profit. Totuși, se estimează că aceste scăderi nu sunt suficiente pentru a îndeplini cerințele Comisiei Europene.
Aceasta a considerat că măsurile implementate nu determină o reducere suficientă a numărului de microîntreprinderi, iar discuțiile între experții CE și cei ai României vor continua în cadrul evaluării cererii de plată nr. 3 din PNRR.
Guvernul României trebuie să negocieze cu Comisia Europeană un nou program de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, având în vedere că România se confruntă cu un deficit de 6,6% din PIB în 2023, în creștere față de 6,3% în 2022.
Te-ar mai putea interesa și: Românii află ce taxe vor plăti în 2025. Cum vrea să convingă Guvernul Comisia Europeană că poate reduce deficitul în 7 ani