Apărătorii libertății de exprimare și susținătorii dreptului la viață privată s-au confruntat în ultimii ani cu privire la “dreptul oamenilor de a fi uitați” online, ceea ce înseamnă că aceștia ar trebui să aibă posibilitatea de a-și șterge urmele digitale de pe internet, scrie Reuters.
Cazul aflat pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) se referea la doi directori ai unui grup de societăți de investiții care au cerut Google să elimine rezultatele căutărilor care leagă numele lor de anumite articole care criticau modelul de investiții al grupului.
De asemenea, aceștia doreau ca Google să elimine din rezultatele căutărilor fotografiile miniaturale ale acestora. Compania a respins solicitările, spunând că nu știe dacă informațiile din articole sunt corecte sau nu.
Google a declarat că linkurile și miniaturile în cauză nu mai erau disponibile prin intermediul căutării pe internet și al căutării de imagini și că materialul era offline de mult timp.
“Din 2014, am lucrat din greu pentru a implementa dreptul de a fi uitat în Europa și pentru a găsi un echilibru rezonabil între drepturile oamenilor de acces la informații și dreptul la confidențialitate”, a declarat un purtător de cuvânt.
Aceeași instanță a consacrat în 2014 dreptul de a fi uitat, afirmând că oamenii pot cere motoarelor de căutare precum Google să elimine informațiile inadecvate sau irelevante din rezultatele web care apar în urma căutărilor pentru numele lor.
Hotărârea a precedat normele de referință ale UE în materie de confidențialitate, care au intrat în vigoare în 2018 și care prevăd că dreptul de a fi uitat este exclus în cazul în care prelucrarea datelor cu caracter personal este necesară pentru exercitarea dreptului la informare.