Inflația explozivă a sărăcit puternic românii. În ultimii aproape doi ani de zile, produsele alimentare s-au scumpit cu 50%, în timp ce salariul mediu net este de 3.200 de lei, iar 2,5 milioane de români primesc o pensie de sub 1.400 de lei.
Perioada „COVID” și-a pus puternic amprenta asupra finanțelor europenilor, prin printarea la foc automat de bani, din partea băncilor centrale. De asemenea, mulți oameni au murit. Astfel, speranța de viață la nivelul UE a scăzut cu peste un an, de la 81,3 ani, până la 80,1 ani în 2021, „probabil ca urmare a creșterii bruște a mortalității din cauza pandemiei de COVID-19″, arată datele Eurostat.
Speranța de viață a femeilor (82,9 ani) a continuat să fie mai mare decât cea a bărbaților (77,2 ani) în 2021, ambele înregistrând noi scăderi după o scădere mai mare din 2019 până în 2020. Comparativ cu 2020, speranța de viață atât pentru femei, cât și pentru bărbați a scăzut cu 0,3 ani.
La nivel de țară, cea mai mare speranță de viață la naștere a fost înregistrată în Spania (83,3 ani), Suedia (83,1 ani), Luxemburg și Italia (ambele 82,7 ani), în timp ce cea mai mică speranță de viață la naștere a fost înregistrată în Bulgaria (71,4 ani), România (72,8 ani) și Letonia (73,1 ani).
În România, cea mai mică speranță de viață la naștere s-a înregistrat în regiunile Nord-Est (72 ani) și Sud-Est (72,1 ani).
Între 2002, primul an pentru care datele privind speranța de viață au devenit disponibile pentru toți membrii UE și 2021, speranța de viață la naștere în UE a crescut cu 2,5 ani, de la 77,6 la 80,1 ani; creșterea a fost de fix 2 ani pentru femei și de 2,9 ani pentru bărbați.
Între timp, deși România are cea mai mică speranță de viață, cot la cot cu Bulgaria, vârsta de pensionare nu scade, ba chiar Guvernul