Bulgaria este de două ori mai bogată decât în urmă cu ceva mai bine de 20 de ani, iar aderarea la UE este unul dintre factorii de îmbunătățire a traiului. La această concluzie se poate ajunge dintr-o analiză amplă a dezvoltării economice a țării în cadrul pieței unice, elaborată de Institutul pentru Economia de Piață (IEP), potrivit publicației bulgare Mediapool, citată de Rador Radio România.
Indicatorul cheie – PIB-ul pe cap de locuitor în standarde ale puterii de cumpărare în Bulgaria – a crescut de la 29% din nivelul mediu european (UE-27) în 2000 la 45% în 2010 și 64% în 2023. În anul anterior aderării la UE (2006), PIB-ul pe cap de locuitor în ceea ce privește paritatea puterii de cumpărare în Bulgaria a fost sub limita de 40%. Acest lucru înseamnă că în aproximativ 20 de ani nivelul de trai în Bulgaria s-a apropiat de cel al europeanului de nivel mediu și Bulgaria recuperează acum ramânerile în urmă.
O dinamică asemănătoare se observă în consumul individual real pe cap de locuitor. În anul 2000, consumul individual real în Bulgaria a fost de 32% din media UE (UE-27). În anul anterior aderării Bulgariei la UE (2006), indicatorul a ajuns la 42%, iar până în 2022 era deja la un nivel de 69%.
„În mod interesant, ambii indicatori au înregistrat o îmbunătățire seminficativă în perioada post-pandemie. Acest lucru se datorează atât redresării rapide a economiei și creșterii economice mai puternice din ultimii doi ani, cât și ajustării populației pe baza recensământului din 2021”, precizează IEP.
Potrivit economiștilor, recuperarea este o cauză a creșterii economice susținute în Bulgaria comparativ cu media din UE. Acest lucru este valabil pentru întreaga regiune a Europei Centrale și de Est, noile state membre (2004 și 2007) raportând o creștere mai mare și apropiindu-se astfel de cele mai mari economii din UE.
Cu 2 ani în urmă, patru țări din Europa Centrală și de Est (Slovenia, Republica Cehă, Lituania și Estonia) se află la 85-90% din nivelul mediu european în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor raportat la standardele puterii de cumpărare, iar alte cinci (Polonia, Ungaria, Slovacia, Letonia și România) sunt în intervalul 70-80%.
Bulgaria rămâne singura țară dintre noile state membre care se află sub limita de 70%, dar totodată se află la maximul său istoric. La sfârșitul anului 2023, creșterea economică în Europa a dispărut, multe dintre țări intrând în recesiune. Chiar și așa, Bulgaria este încă pe un teritoriu pozitiv și raportează o creștere mult mai mare a PIB-ului în comparație cu valorile medii pentru UE și din zona euro, atât în 2022, cât și în 2023, se arată în analiză.
Datele legate de creșterea economică și convergența arată că țările care au beneficiat cel mai mult de piața unică în ultimii 20 de ani sunt tocmai noile state membre din Europa Centrală și de Est, după cum spun economiștii. Avantajele concurențiale ale țărilor din regiune se află în strânsă legătură cu prețurile mai mici și cu un mediu mai propice pentru a face afaceri, cu o politică fiscală rezonabilă și cu o povară mult mai mică a datoriei publice. Asta le permite să beneficieze foarte mult de accesul la piața mare a UE.
Bulgaria a raportat o creștere masivă a comerțului exterior în ultimii 20 de ani. Exporturile de bunuri și servicii cresc de la sub 13 miliarde de euro în anul anterior aderării la UE și participării la piața unică (2006) la peste 57 miliarde de euro în 2023. Ponderea exporturilor de mărfuri din Bulgaria în cadrul pieței unice a crescut de la 60% înainte de aderarea la UE la niveluri de 65-66% după pandemie.
Exporturile Bulgariei cresc nu doar ca valoare absolută, ci și ca pondere a economiei. Exportul total de bunuri și servicii din Bulgaria la începutul noului mileniu a reprezentat aproximativ 35% din PIB-ul țării, în creștere bruscă în perioada de aderare la UE (2004-2007) și în primul an de la aderarea la piața unică depășește granița de 50% din PIB.
În ultimul deceniu, exceptând cea mai dificilă perioadă a pandemiei, exportul de bunuri și servicii din Bulgaria a fost între 60-70% din PIB. Exporturile reprezintă motorul creșterii economice, după cum arată analiza. În pofida creșterii accelerate a exportului de servicii – atât turismul tradițional, cât și transportul internațional, cât și procesele de afaceri în IT și externalizare, în general, create în ultimele două decenii, precum și marea „deschidere” relativă are loc pe linia comerțului cu mărfuri.