Finlanda şi Suedia au solicitat ambele să se alăture alianţei în mai în urma invadăriiUcrainei de către Rusia, dar cererile lor necesită aprobarea tuturor celor 30 de state membre NATO. Numai Turcia, vechi membru al NATO, se opune aderării lor, acuzând ţările nordice că găzduiesc militanţi kurzi.
Ministrul apărării Antti Kaikkonen a spus că nici Finlanda şi nici Suedia nu au în vigoare embargouri generale asupra armelor impuse Turciei, dar că Finlanda a îngheţat noile permise de export în 2019 după ce Ankara a iniţiat o ofensivă terestră în zonele kurde din nordul Siriei, conform Agerpres.
„În principiu, este posibil ca în continuare unele permise să poată fi acordate. Cererile vor fi procesate de la caz la caz pe măsură ce ajung, a adăugat el„, a declarat Kaikkonen după întâlnirea cu omologul său turc Hulusi Akar.
Citiți și: Premierul Ciucă: România vrea ca Suedia și Finlanda să devină membre NATO
Finlanda trebuie să ridice embargoul asupra armelor impus Ankarei, ca o condiţie pentru a se asigura de sprijinul Turciei pentru cererea sa la NATO, a declarat marţi ministrul de externe Mevlut Cavusoglu.
Ungaria trebuie de asemenea să ratifice cererile ţărilor nordice.
Suedia şi Finlanda au făcut ‘paşi pozitivi’ în lupta împotriva terorismului, o condiţie pusă de Ankara pentru a aproba aderarea lor la NATO, a apreciat miercuri şeful diplomaţiei turce, Mevlut Cavusoglu, transmit AFP şi Reuters.
„Noul guvern din Suedia este mai determinat decât precedentul şi noi primim acest lucru cu satisfacţie (…) Au făcut schimbări legislative şi toate acestea constituie paşi pozitivi”, a declarat Cavusoglu într-o conferinţă de presă la Bucureşti, la finalul reuniunii miniştrilor de externe din statele NATO.
Cavusoglu şi omologii săi suedez şi finlandez au avut marţi o întâlnire în marja reuniunii de la Bucureşti.
„Am avut o întâlnire foarte bună ieri (…) Trebuie să spun că, după această reuniune, am simţit progrese”, a dat asigurări ministrul suedez Tobias Billstrom, precizând că se va deplasa în curând la Ankara pentru a pleda din nou în favoarea primirii ţării sale în NATO.
Cavusoglu a adăugat totuşi că, în pofida „declaraţiilor frumoase şi a unei bune determinări’ din partea celor două ţări nordice, Turcia aşteaptă în continuare ‘măsuri concrete”.
„Nu am văzut încă măsuri concrete în domenii precum extrădarea criminalilor, îngheţarea activelor grupărilor teroriste şi stoparea activităţilor lor. Da, au existat paşi pozitivi, precum schimbări legislative, dar trebuie să vedem aplicarea lor”, a spus ministrul turc.
Turcia blochează din mai extinderea Alianţei la Suedia şi Finlanda, acuzându-le că adăpostesc militanţi ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi ai altor grupări kurde.
Ungaria, celălalt stat NATO care nu a ratificat până acum aderările Suediei şi Finlandei, a promis că va face acest lucru la începutul lui februarie 2023, a declarat miercuri şeful diplomaţiei de la Helsinki, Pekka Haasvisto.